Elegia despărţirii de idolii tinereţilor

Publicat în Dilema Veche nr. 119 din 4 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dac─â e mai, e revolu┼úie! Sau ar fi trebuit s─â fie, dar n-a fost s─â ias─â! Drept care pot, ├«n fine, ├«n acest ├«nceput de mai, recunoa┼čte c─â am fost o vreme - pe baze livre┼čti - c─âzut ├«n admira┼úia lui Daniel Cohn-Bendit. Unora le-o fi pl─âcut Maradona, altora Andrei Bacalu, altora Billy Idol, Che Guevara sau Dan Grecu; mie, dintre personajele reale ale copil─âriei, mi-a fost simpatic tocmai Cohn-Bendit! Dup─â cum ┼čti┼úi, dle V─âc─âroiu, respectivul fusese unul - ┼či oricum cel mai legendar - dintre liderii mi┼čc─ârii studen┼úe┼čti pariziene din mai 1968; dac─â vre┼úi, un fel de Marian Munteanu (cel din '90) la p─âtrat. Nu era ├«ntrunire, nu era mar┼č, nu era apari┼úie ├«n fa┼úa presei ├«n care acest tip g─âl─âgios cu p─ârul ro┼ču s─â nu fie de fa┼ú─â - spre bucuria camarazilor s─âi ┼či spre nepl─âcerea politicienilor de atunci ai Fran┼úei, care nu prea-l aveau la inim─â. Reporterii ┼či cameramanii de la televiziunea parizian─â ├«l pre┼úuiau ┼či ei: era de-ajuns ca el s─â fie ├«n cadru ca imaginea s─â intre la ┼×tiri; avea el un stil de a se str├«mba, de a se urca pe b─âncile din amfiteatrele Sorbonei, un stil de a da din m├«ini care-l f─âceau inubliabil. C├«nd el tr─âia aceste momente de glorie mediatic─â eu aveam pu┼úin peste un an - ┼či poate tocmai din acest motiv, mai t├«rziu, am avut senza┼úia stranie c─â ├«mpart ceva cu acest om, c─â s├«nt complice cu el ├«n acea poveste cu energii, speran┼úe ┼či fantasme care a fost, ├«n Europa dar nu numai, sf├«r┼čitul anilor '60. ├Än plus, nu numai c─â Daniel Cohn-Bendit devenea celebru la Paris, ├«n mai '68, dar tot el era unul dintre cei ce scurtau vizita pe care de Gaulle, pre┼čedintele Fran┼úei, o f─âcea, ├«ntre 14 ┼či 18 ale lunii aceleia, la mult prea frecventabilul pe-atunci Ceau┼čescu, prin Bucure┼čti ┼či Craiova via Slatina. S─â fii student, s─â strici programul unei vizite preziden┼úiale ┼či s─â dai peste cap protocoale - iat─â ispr─âvi ce odat─â m─â fascinau! Abia acum aflu* cam prin ce trecea idolul meu ├«n acele zile. Pe 8 mai '68, Jean Daniel scria ├«n Le Nouvel Observateur: "Numai dou─â ziare au f─âcut aluzie, de-o manier─â ┼čovin─â - dac─â nu rasist─â - la na┼úionalitatea german─â a lui Cohn-Bendit: ┼ĄMinute├é┬╗ ┼či, ei da, ┼ĄL'Humanit├ę├é┬╗" (acesta, la c├«teva zile dup─â ce liderul comuni┼čtilor francezi, Georges Marchais, vorbise despre anarhistul german Cohn-Bendit ). Pe 21 mai, junelui contestatar - care ├«ntr-adev─âr avea na┼úionalitatea german─â trecut─â ├«n pa┼čaport - i-a fost retras dreptul de sejur ├«n Fran┼úa. Dar Cohn-Bendit nu era numai german, ci ┼či evreu. ├Än consecin┼ú─â, pe 24 mai, ├«n semn de solidaritate cu liderul lor, 30.000 de studen┼úi demonstrau la Paris sub sloganul Noua sommes tous des Juifs allemands! Noi s├«ntem cu to┼úii evrei germani! - iat─â, dle V─âc─âroiu, un fel de-a spune, precum o alt─â genera┼úie 22 de ani mai t├«rziu, ┼×i noi s├«ntem golani! ┼×tiu c─â nu prea i-a┼úi simpatizat pe-ace┼čtia din urm─â; dar asculta┼úi m─âcar ce evolu┼úie paradoxal─â a avut cel mai celebru golan francez al anului '68. Trecut-au anii, deci, ┼či simpatizatul meu de mai alalt─âieri mi-a devenit reper obligatoriu ├«n orice ┼čedin┼ú─â ├«n plen a Parlamentului European la care-s prezent. Fatalitate! Mai bine nu m─â trimitea┼úi aici, dle pre┼čedinte! Pentru c─â nimic pe lume nu este mai trist dec├«t s─â-┼úi vezi idolii ├«n m─ârimea lor natural─â (apropo: Cohn-Bendit e scundu┼ú, dar nu asta e problema lui) ┼či ├«n modestia de ocazie a ideilor pe care le v├«ntur─â. ├Än calitatea sa de eurodeputat (din partea Germaniei) ├«n grupul Verzilor, Cohn-Bendit e, v-am mai zis, unul dintre tot mai pu┼úinii sceptici ├«n privin┼úa ader─ârii Bulgariei ┼či Rom├óniei ├«n 2007. La 39 de ani dup─â ce l-a adus mai devreme pe De Gaulle acas─â, el vrea s─â ├«nt├«rzie intrarea celor dou─â ┼ú─âri ├«n UE. Nu-i cazul s─â discut validitatea argumentelor sale. Doar dou─â am─ânunte m─â zg├«nd─âr─â: unu, c─â a┼ča cum arat─â Parlamentul European acum, toate cele trei grupuri politice principale (cre┼čtin-popularii, sociali┼čtii ┼či liberal-democra┼úii) au b─âtut palma pentru integrarea la anul a rom├óno-bulgarilor, iar cei care au r─âmas ├«mpotriv─â s├«nt extrema dreapt─â, extrema st├«ng─â (extremele s├«nt complementare, ce surpriz─â!) ┼či o parte din acest grup (├«n sine simpatic) de Jolly Joker-i ┼či de Gic─â contra care-s Verzii europeni - Cohn-Bendit y compris. ┼×i doi: s-ar zice, dle V─âc─âroiu, c─â, ├«n fine, Cohn-Bendit s-a ├«mp─âcat cu urma┼čii lui Georges Marchais ┼či s├«nt to┼úi pe aceea┼či lungime de und─â. A┼ča c─â eu r─âm├«n la p─ârerea lui de Gaulle. Ce credea de Gaulle despre comuni┼čti? Se ┼čtie. Ce credea el despre Cohn-Bendit? Pot b─ânui ┼či v-a┼č putea ┼či spune; numai c─â, m├«ine-poim├«ine devenim ┼či noi ┼úar─â european─â, cine ┼čtie cine cite┼čte Dilema veche, traduce ├«n englez─â r├«ndurile astea ┼či... ├Äi putem renega, idolii tinere┼úilor, dar nu r─âni. _________ * Gilles William Goldnadel, Les Martyrocrates. D├ęrives et impostures de l'id├ęologie victimaire, Editura Plon, Paris, 2004.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.