Două veşti

Publicat în Dilema Veche nr. 653 din 25-31 august 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Pentru mine, unul dintre lucrurile cele mai de preţ a fost dintotdeauna libertatea. Şi cînd spun asta, nu mă gîndesc la o lume în care orice e permis – asta e, din punctul meu de vedere, libertatea naivilor. Mă gîndesc, însă, la o lume care te lasă să alegi.

În perioada formării mele, n-am prea avut parte de aşa ceva. Intrai automat la grădiniţa şi la şcoala din cartier. La sfîrşitul clasei a VIII-a, te ciocneai de prima mare încercare – decisivă, de multe ori. Dacă îţi supraevaluai forţele – sau dacă aveai ghinion, cum se mai întîmplă – şi te înscriai la un liceu la care picai la admitere, erai după aceea repartizat pe locurile rămase vacante, acolo unde mai nimeni nu şi-ar fi dorit să înveţe. Picat cu o medie de peste 9, ajungeai între colegi admişi şi cu 5. Într-a IX-a aveai de ales între real şi uman – acesta din urmă, de regulă, loc de refugiu pentru cei supăraţi cu matematica, unde se mai nimereau totuşi şi cîţiva ciudaţi, pasionaţi de citit. La sfîrşitul liceului, două variante. Cea fericită: intrai la facultate. Dacă nu, treceai, ca băiat, pe varianta doi: armata de 18 sau, dacă erai încă şi mai ghinionist, de 24 de luni. Iar la facultate nu aveai voie, fireşte, să te înscrii decît într-un singur loc. Ruletă rusească. După încheierea studiilor universitare, venea repartiţia. Erai obligat să alegi, în funcţie de media de absolvire, dintr-o listă de posturi – toate proaste, împrăştiate prin colţurile ţării. Cu ce te nimereai trebuia să te împaci pentru cel puţin trei ani – stagiul navetist, de care nu scăpai decît cu pile tari în nomenclatura de partid şi de stat. Dacă vreun miliţian zelos te oprea pentru vreo traversare neregulamentară a străzii şi erai într-atît de fraier încît să îi dai buletinul de identitate, te puteai trezi că îţi pune pe loc ştampila de schimbare a rezidenţei – şi-atunci, adio revenirea în oraşul natal! Cum să nu visezi şansa de a avea mai multe opţiuni? Şi, pe de altă parte, cum să nu pui suflet şi încrîncenare în fiecare alegere, dramatică, pe care erai constrîns să o faci?

Cînd mă întîlnesc cu studenţii proaspăt admişi la Litere, la începerea fiecărui an universitar, am să le transmit două veşti: una bună şi una proastă. Cea dintîi, cea bună, e că şcoala s-a terminat. Nimeni nu mai e de amendat şi nici măcar de blamat pentru „abandon şcolar“, dacă nu vrea să meargă la universitate. Posibilităţi de opţiune sînt cîte vrei – nici una ultimativă. Intrarea la facultate este – sau ar trebui să fie, în ciuda practicii curente a nenumăraţi candidaţi de a-şi depune dosarele în cîte şapte locuri deodată – o alegere liberă. Vestea cea proastă e, din păcate, aceeaşi. Alibiul obligativităţii dispărut, încep dificultăţile libertăţii.

Aud, mai ales din partea părinţilor, aceeaşi veşnică întrebare: „Ce «iese» un student de la Litere?“ Uneori îmi vine să răspund, exasperat: „Iese ce a intrat!“ Fiindcă, într-adevăr, „iese“ din facultate cu totul altfel studentul motivat şi interesat să înveţe, să se formeze, faţă de cel care vrea doar să capete, cît mai uşor şi cît mai ieftin, o bucată galbenă de hîrtie cu antet ministerial. Şi am convingerea că, cel mai adesea, această diferenţă va „face diferenţa“ şi mai departe, în viaţa absolvenţilor.

E, din punctul meu de vedere, o neînţelegere flagrantă în a percepe instituţiile de învăţămînt superior ca pe fabrici de forţă de muncă. Chiar şi în cazul unor specializări cu o orientare profesională apăsată – ca medicina sau dreptul, de pildă – ideea că acestea ar trebui să funcţioneze ca nişte „şcoli de arte şi meserii“ mi se pare deplasată.

Şi atunci? Este, poate, una dintre cele mai dificile probleme cu care are de-a face comunitatea academică a zilelor noastre – nu numai în România. Aceea de a găsi soluţii pentru a forma atît specialişti de vîrf în diferitele domenii ale cunoaşterii, cît şi absolvenţi apţi să facă faţă unei pieţe de muncă fluide, în permanentă şi imprevizibilă schimbare. Buna aşezare a celor trei cicluri de învăţămînt – licenţă, masterat, doctorat, fiecare cu ţinte specifice –, o mai largă şi mai flexibilă ofertă de aplicaţii practice, o modificare de profunzime a strategiilor de predare şi, nu în ultimul rînd, o mai mare angajare a motivaţiilor şi intereselor individuale ale studenţilor pe parcursul studiilor sînt cîteva dintre reperele „deschiderii“ universităţii către lumea prezentului şi a viitorului.

Pentru absolvenţi am tot două veşti. Cea proastă e că învăţatul nu se termină ni­cio­dată. Se modifică, însă, uneori radical, felul de a învăţa. Cînd eram în ultimul an de facultate, ni se cam acrise tuturor de atîta studiu. După un an de „viaţă adevărată“, învineţiţi de toate buşiturile pe care ni le oferea lumea din jur ca învăţătură de minte, plîngeam după vremurile din studenţie. Azi, prăpastia dintre „înăuntru“ şi „afară“, dintre educaţie şi existenţă, nu mai e aşa de adîncă. Mulţi studenţi se angajează încă dinainte de a-şi lua diploma. Alţii se gîndesc s-o facă şi întreabă cum e mai bine. Nu cred în reţete aplicabile oricui. În ambele cazuri sînt şi avantaje, şi dezavantaje, lesne de intuit. Depinde de fiecare cum va şti să le balanseze.

Vestea cea bună, cum cred că bănuiţi, e tot aceeaşi. Gena învăţării nu se atrofiază cu una, cu două. Iar dacă veţi simţi că aşa ceva începe să vi se întîmple, e cazul, cred, să vă întrebaţi ce se petrece cu viaţa voastră. Aveţi toată libertatea s-o faceţi. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ciocolata neagra jpg
Beneficiile surprinzătoare ale ciocolatei negre: „Nu e placebo: e o stare de echilibru (...)!"
Poate fi ciocolata neagră un remediu natural pentru dispoziția ta? O echipă de cercetători susține că da, însă cu o condiție: să conțină minimum 85% cacao. Un studiu publicat recent în revista științifică Nutrients vine cu dovezi solide în acest sens.
Donald Trump FOTO AFP
Trump spune că acordul cu Iranul este „încă posibil” și susține că Teheranul era „la câteva săptămâni distanță” de arma nucleară
Președintele american Donald Trump a declarat că „un acord cu Iranul încă este posibil” și a susținut că regimul de la Teheran „era la doar câteva săptămâni distanță” de a obține o armă nucleară.
targ de joburi upg
Tineri fără direcție: Peste jumătate dintre liceeni nu știu ce carieră vor
Peste jumătate dintre tinerii chestionați, cu vârsta între 16 și 18 ani, declară că nu știu clar ce drum să urmeze în carieră, deși mai au foarte puțin timp până la admiterea în facultate.
rosii jpg
Ce trebuie să pui la rădăcina roșiilor în luna iulie. Trucuri simple pentru o recoltă bogată și gustoasă
Luna iulie marchează o etapă esențială în dezvoltarea roșiilor, indiferent dacă acestea sunt cultivate în grădină, solar sau în ghivece. În această perioadă, plantele au nevoie de îngrijire atentă pentru a-și atinge potențialul maxim în ceea ce privește gustul, dimensiunea și productivitatea.
celula inchisoare jpg
Criminal în serie rus, condamnat la a doua pedeapsă cu închisoarea pe viață. Ce i-a adus o nouă sentință
Vladimir Mirgorod, un criminal în serie din Rusia, a fost condamnat pentru a doua oară la închisoare pe viață, după ce autoritățile au descoperit că numărul victimelor sale era dublu față de ceea ce se cunoștea inițial.
Primul Razboi Mondial @GettyImages jpg
Singurele trei țări care au pierdut ambele Războaie Mondiale. Au fost învinse și au trecut prin transformări politice, teritoriale și sociale profunde
Cele două Războaie Mondiale au fost cele mai tragice și violente episoade din întreaga istorie a omenirii. Zeci de milioane de oameni au murit din cauza acestor conflicte, iar rănile lăsate în urmă încă sunt resimțite și în ziua de astăzi.
Nave NATO in Marea Baltica - Baltops 2015 FOTO navylive.dodlive.mil
Risc major pentru viața marină și oameni: 1,6 milioane de tone de muniții toxice zac pe fundul Mării Nordului și Mării Baltice
Peste 1,6 milioane de tone metrice de muniții convenționale și chimice zac pe fundul mării, în largul coastelor germane ale Mării Nordului și Mării Baltice, ceea ce reprezintă o amenințare gravă pentru ecosistem și sănătatea umană.
anca pandrea si iurie darie (1) JPG
Abia după ani de zile a spus-o! Ce a făcut Anca Padrea cu trupul lui Iurie Darie în seara în care a murit: „Atât de mult l-am iubit!”
Anca Pandrea (79 de ani) a trăit o iubire profundă și de neuitat alături de regretatul Iurie Darie. Actrița și-a iubit atât de mult jumătatea, încât în momentul în care acesta a murit a făcut un gest impresionant.
Legione romana parata jpeg
Marea victorie a generalului roman Titus Labienus împotriva treverilor
Orașul de pe Tibru a avut o mare problemă cu triburile gallilor și se povestește că doar gâștele au salvat ultimul centru de rezistență în fața invadatorilor veniți din nord și care luptau cu arme grele.