Dou─â st─âri. Nuan╚Ťe ╚Öi semnifica╚Ťii

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Dou─â st─âri  Nuan╚Ťe ╚Öi semnifica╚Ťii jpeg

Despre uimire, cu varianta ei obligatorie, ├«n limba rom├ón─â, mirarea, filozofii antici greci nu aveau dec├«t cuvinte de laud─â. Platon o considera zeitatea ce ar fi z─âmislit o fiic─â deosebit─â, cu numele de Filozofia. ├Än dialogul dedicat cunoa╚Öterii, Theaitetos, Platon ├«l las─â pe maestrul Socrate s─â fie foarte explicit ├«n aceast─â privin╚Ť─â. Filozoful maieutic (n─âscut, intelectual, el ├«nsu╚Öi, nota bene, din uimirea pe care o tr─âie╚Öte ├«n fa╚Ťa oracolului din Delphi!) ├«i spune discipolului Theaitetos c─â gestul cognitiv ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, starea de ├«n╚Ťelepciune debuteaz─â prin mirare. Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, ├«ntr-o ultim─â instan╚Ť─â, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei. Nu e╚Öti ├«ns─â fascinat ╚Öi, concomitent, interesat dec├«t de ceea ce ╚Ťi se reveleaz─â ca fiindu-╚Ťi superior, a╚Öa ├«nc├«t procesul de cunoa╚Ötere, pe care ├«l ├«ncepi prin mirare, r─âm├«ne unul bun. Vorbim despre o cunoa╚Ötere formatoare, menit─â s─â te scoat─â din condi╚Ťia de inferioritate (├«n raport cu acea realitate). A╚Öadar, cunoa╚Öterea respectiv─â e de natur─â filozofic─â. Aristotel, ├«n Metafizica sa, avea o p─ârere aproape identic─â despre uimire, observ├«nd: ÔÇ×Oamenii, c├«nd au ajuns s─â filozofeze, au fost m├«na╚Ťi de mirare. Mai ├«nt├«i, mirare pentru problemele mai la ├«ndem├«n─â, ulterior pentru cele mai mari.ÔÇť De regul─â, admite filozoful, la r├«ndul lui, mirarea se declan╚Öeaz─â fa╚Ť─â de ceva mai puternic, mai impresionant dec├«t noi, de un ÔÇ×nivelÔÇť c─âtre care tindem, dar la care nu ne afl─âm deocamdat─â. ÔÇ×A tindeÔÇť s─â te ridici la ÔÇ×standardulÔÇť ├«nalt ├«nseamn─â s─â contempli, s─â explorezi, s─â analizezi, bucur├«ndu-te spiritual la fiecare pas. F─âr─â s─â-╚Ťi dai seama, practic, sf├«r╚Öe╚Öti prin a filozofa. Ideea s-a p─âstrat, ├«n mare, ╚Öi ├«n sistemele de g├«ndire modern─â, de la medita╚Ťiile Sf├«ntului Toma de Aquino p├«n─â la paradigmele interpretative ale americanului transcendentalist Ralph Waldo Emerson. Cel din urm─â, ├«ntr-un eseu celebru, Natura, crede c─â individul s-a ├«nstr─âinat de mediul autentic (natural) de via╚Ť─â, tocmai pentru c─â a ├«ncetat s─â se mai mire ├«n fa╚Ťa miracolelor petrecute zilnic ├«naintea ochilor s─âi. R─âs─âritul soarelui, ├«nflorirea copacilor, trecerea anotimpurilor s├«nt ÔÇ×banalit─â╚ŤiÔÇť pentru omul nou, care a pierdut capacitatea de a (mai) fi uimit de univers ╚Öi, consecutiv, pe aceea de a (mai) cunoa╚Öte universul. F─âr─â impulsul mir─ârii, se pare, devii un condamnat. Condamnat la ignoran╚Ť─â ╚Öi la platitudine silogistic─â.

De aceea, m─â simt pu╚Ťin ├«ncurcat de ce inten╚Ťionez s─â zic ├«n continuare. Personal, nu am o opinie str─âlucit─â despre uimire. Precizez ├«ns─â: despre uimire, nu ╚Öi despre mirare. Plasez ÔÇ×mirareaÔÇť ├«n decorul filozofic creionat mai sus ╚Öi accept, necondi╚Ťionat, toate virtu╚Ťile ei deja expuse. Nu simt acela╚Öi lucru ╚Öi fa╚Ť─â de ÔÇ×uimireÔÇť. Pentru edificare, a╚Ö vrea s─â fixez o delimitare semantic─â ├«ntre cele dou─â. Dic╚Ťionarele explicative ale limbii rom├óne, din p─âcate, nu m─â ajut─â aici. ├Än coloanele lor, ÔÇ×mirareaÔÇť ╚Öi ÔÇ×uimireaÔÇť se dezv─âluie sinonime, av├«nd, ├«n linii generale, aceea╚Öi semnifica╚Ťie. Dac─â merg la etimologiile celor doi termeni, am, ├«ntruc├«tva, ╚Öansa diferen╚Ťierii. ÔÇ×MirareaÔÇť vine din verbul latin mirari, care ilustra fascina╚Ťia ├«n leg─âtur─â cu un lucru, subsum├«ndu-se impulsului (pozitiv) de ÔÇ×admira╚ŤieÔÇť sau chiar de ÔÇ×tr─âire a unui miracolÔÇť. ÔÇ×UimireaÔÇť, dimpotriv─â, are alt─â provenien╚Ť─â. De╚Öi cu etimologie incert─â (exist─â teorii dup─â care lexemul ÔÇ×a uimiÔÇť ar fi de origine dacic─â!), se b─ânuie╚Öte c─â ÔÇ×uimireaÔÇť s-ar raporta fie la verbele (slave) ujeti (ÔÇ×a furaÔÇť) / ujmati (ÔÇ×a sustrageÔÇť), fie la verbul (tot slav) uimo (ÔÇ×a r─âpiÔÇť). ├Än toate trei detectez nuan╚Ťe negative. Uimirea ar deconspira un rapt, o deturnare de la adev─âr ╚Öi, prin determinare, o form─â de manipulare. Am dezvoltat aceast─â ÔÇ×├«n╚ŤelegereÔÇť empiric─â a no╚Ťiunii for╚Ťat, recunosc, de compatrio╚Ťii no╚Ötri. I-am v─âzut prea des mim├«nd uluirea ├«n fa╚Ťa eviden╚Ťei, pentru a fi putut evita, ├«n timp, o asemenea finalitate ÔÇ×hermeneutic─âÔÇť. Am parcurs cea mai mare parte din existen╚Ťa mea ├«ntr-o ╚Ťar─â a uimirilor spectaculoase ╚Öi ireductibile. ÔÇ×SurprizaÔÇť, ÔÇ×╚ÖoculÔÇť ╚Öi ÔÇ×n─âucealaÔÇť au constituit mereu, ├«n perimetrul moldo-vlah, st─âri ├«n sine, imposibil de disecat. Presupun c─â uluirea histrionic─â ascunde, la noi, o fug─â de responsabilitate (apropo, v─â este cunoscut─â ├«ntrebarea profund consternat─â ÔÇ×Ciii-neee, io?ÔÇť? ÔÇô mie-mi r─âsun─â co╚Ömaresc ├«n cap ╚Öi noaptea, ├«ntruc├«t o aud, ├«n diverse formule desigur, aproape ne├«ncetat, de-a lungul ╚Öi de-a latul peisajului carpatin), o evitare ÔÇ×istea╚Ť─âÔÇť a consecin╚Ťelor ac╚Ťiunilor oneroase. Dincolo de ea intuiesc, inevitabil, exerci╚Ťiul duplicit─â╚Ťii. Asta m─â determin─â s─â dezavuez uimirea (care, iat─â, reu╚Öe╚Öte, ab initio, s─â-mi ÔÇ×r─âpeasc─âÔÇť buna-credin╚Ť─â, s─â-mi ÔÇ×fureÔÇť ├«ncrederea ├«n cel─âlalt). Prin jocul uluirii, confratele vrea s─â m─â transforme ├«n spectatorul credul ╚Öi inert al micului s─âu experiment cabotin. Prefer, ca atare, s─â m─â mir, refuz├«nd totu╚Öi s─â fiu ╚Öi uimit. 

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: romanul Scriptor sau Cartea transform─ârilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.