Don’t Klose the Door, Please!

Publicat în Dilema Veche nr. 456 din 8-14 noiembrie 2012
Dragoste şi răzbunare jpeg

Miroslav Josef Klose s-a născut în iunie 1978, la Opole, în Polonia. Tatăl său, etnic german, a fost fotbalist profesionist, a plecat din Polonia chiar în anul în care s-a născut fiul său, iar mama lui Miroslav a fost componentă a echipei naţionale de handbal a Poloniei. În 1985, fiul şi-a urmat tatăl în Germania. Cînd a ajuns acolo ştia doar două cuvinte nemţeşti. Acum are cetăţenie germană, e un fotbalist de notorietate mondială şi una dintre vedetele echipei naţionale de fotbal a Germaniei. A jucat la Kaiserslautern, Werder Bremen, Bayern München, iar de anul acesta, din iunie, a semnat un contract cu Lazio, în Italia. Pe 26 septembrie, într-un meci cu Napoli, Klose a înscris un gol, după ce a atins mingea cu mîna. Arbitrul nu a observat treaba asta şi a declarat golul valabil. Jucătorii de la Napoli au protestat. Klose a intervenit, l-a informat pe arbitru că atinsese mingea cu mîna şi i-a cerut să anuleze golul. Lucru care s-a şi întîmplat. La finalul meciului, Lazio a pierdut cu 3-0. La puţină vreme după acest eveniment cu totul remarcabil, jucătorul german a primit un premiu pentru fair play. Întrebat de ce s-a dus la arbitru şi a recunoscut că înscrisese un gol neregulamentar, Klose a răspuns că aşa i s-a părut normal, în primul rînd pentru că „la meciurile de fotbal se uită tineri şi copii“.

Ştiu că, în felul în care merg lucrurile pe aici, povestea asta pare cusută cu aţă albă – sau, mă rog, ca să continuăm cu limbajul din fotbal – pusă, discret, cu mîna. Se vor găsi destui care să desfiinţeze valoarea exemplară a gestului făcut de fotbalistul german. În bună măsură, spectacolul sportiv, în general, e mult prea contaminat cu afaceri de mare anvergură şi cu politică, pentru a mai putea oferi veridicitate poveştilor exemplare, pildelor de moralitate sau credinţei în demnitate. Cu toate astea, spaţiul de manevră destinat civilizaţiei şi bunului-simţ încă mai există. Cu siguranţă, dimensiunea lui nu mai e cea de odinioară, dar nici dispariţia sa nu poate fi postulată cu surlele şi trîmbiţele resemnaţilor şi ale fataliştilor. Demnitatea, educaţia, romantismul încrederii în nobleţea competiţiei, respectul pentru adversar şi fascinaţia pentru spectacolul sportiv sînt într-o evidentă retragere, rapidă şi dezordonată. Dar asta nu înseamnă că cinicii de serviciu şi fataliştii de terasă îşi pot bea berile liniştiţi, decretînd atotştiutor domnia definitivă a imposturii, a oportunismului şi a deşertăciunii cifrei de afaceri. Evidenţa dă cîştig de cauză, deseori, cioclilor care chibiţează la catafalcul demnităţii, dar nu uită, din cînd în cînd, să mai aducă în scenă şi cîte o pîlpîire a speranţei că nu toată lumea e croită după aceleaşi modele strîmbe.

La fel de bine, ştiu că, la noi, exemplul lui Miroslav Klose poate fi foarte uşor folosit, atît de către entuziaştii gesturilor măreţe cu orice chip ale civilizaţiei europene, cît şi de către cei care văd o tristeţe insurmontabilă în fiecare scîncet de copil de la o secţie de nou-născuţi. Unii pot folosi această poveste adevărată pentru a înşirui din nou prăpastiile abisale care ne separă de lumea civilizată. Cu greu se poate ocoli un asemenea prilej de a reaminti că nu vom reuşi niciodată să sărim pîrleazul mojiciei funciare, al periferiei condamnate să se uite de departe la defilarea marilor culturi. Pentru cei dezvrăjiţi de „acasă“ şi fascinaţi de „oriunde altundeva“, gestul lui Klose este ca ciocanul judecătorului care anunţă sentinţa – lumea se împarte în popoare cu vocaţie istorică şi populaţii. Iar noi trebuie să ne luăm gîndul de la prima categorie. Totul culminînd cu zicerea ultimă, care închide orice dezbatere şi care pune graniţa definitivă între urbanitatea mirosind a săpun, şi sămănătorismul duhnind a closet din fundul curţii – „N-ai ce să faci, dom’le. Neamţul… tot neamţ.“

Alţii vor spune că Occidentul – găunos şi pervertit de sedentarismul postcolonial, de plictiseala propriei bunăstări – îşi fabrică, din ce în ce în ce mai slab, povestioare care să-i întreţină procesul de autoiluzionare că încă se mai poate respira pe acolo. În ordinea gîndirii de acest fel, spectacolul politizat şi jocul tensional al bugetelor obscene au nevoie, din cînd în cînd, de cîte o snoavă de-asta care încearcă, jalnic, să mai plivească lanul năpădit de buruieni ale aparenţei. „Ei“ nu sînt cu nimic mai buni decît „noi“. Au hăcuit lumea asta, în căutare de resurse şi de pieţe, au dat-o de gard cu colonialismul, iar acum se dau umani, cînd, de fapt, sînt doar disperaţi de invazia periferiei hămesite. Şi să ne mai lase cu Fair play, please! şi cu copilaşi de toate culorile care intră pe teren de mînă cu jucătorii, ca, sanchi, să vedem noi că negrii sînt egali cu albii. Nu ne poate păcăli o soluţie spectaculară atît de ieftină, în aşa fel încît să acceptăm cu seninătate că un negru, sau unul cu faţă de chinez sau de arab, se pot numi „olandez“, „suedez“, „elveţian“, „neamţ“ sau „francez“.

Destinul poveştii lui Klose, la noi, se poate opri şi într-un al treilea zid. Cel al unor intelectuali care plasează, definitiv, spectacolul sportiv în zona divertismentului ieftin, al circului pentru mase. Iar fotbalul e, în această cheie de gîndire, treapta cea mai de jos, îndeletnicirea egală cu mahalaua, maneaua, lanţul de aur cît parîma de vapor, şi maşina tunată ca Răpirea din serai. Zid după zid, în prezenţa celor mai bune intenţii, se ridică în calea şansei unei poveşti exemplare. Nici nu mai contează zona din care vine. În funcţie de convingerile nestrămutate pe care le nutrim, primim povestea în tranşeele, adăposturile şi cazematele fiecăruia dintre noi, trăgînd fără somaţie. Don’t klose the door, please!

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.