Doctoratul powerpoint

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Doctoratul powerpoint png

E o banalitate ceea ce spun: dezvoltarea tehnologică a ultimelor decenii a revoluţionat – între atîtea altele – educaţia şi, prin iradiere, se înţelege, însuşi conceptul de studiu individual, de cercetare academică. O ştim, o trăim cu toţii, dar, dacă ne amintim de unde am plecat, nu vom conteni să ne minunăm în faţa acestui „loc comun“. În prima jumătate a anilor ’90, descopeream, mesmerizaţi, e-mail-ul, apoi Internetul, pentru ca astăzi să plutim, nestingheriţi, în Webspace, precum în mediul nostru natural. Informaţiile de orice tip se extrag din diverse „motoare de căutare“, lecturile se fac pe „tablete“, ultimele ştiri vin pe telefonul cu „sistem android“, pînă şi anumite prelegeri universitare se ţin în zona virtuală, a „videoconferinţelor“. Rezultatele muncii ştiinţifice sînt „încărcate pe platforme electronice“, profesorii au cursurile „puse online“, la examene, se copiază cu ajutorul unor minidispozitive audio, „fixate pe timpan“. Deunăzi, i-am trimis băiatului meu, elev în clasa a XI-a la „mate-info“, tema (la disciplina computer sciences), uitată acasă, prin poşta electronică, direct la liceu (în timpul orei buclucaşe). Îmi solicitase, desigur, acţiunea prin SMS: „Caută stick-ul albastru şi vezi acolo două fişiere sb. 1 şi sb. 2. Transmite-le pe adresa mea şi eu le deschid, cu wireless-ul, pe laptop pînă ajunge profa la mine. Pa“. O, tempora! Unde sînt scuzele de altădată? „Tovarăşa profesoară, mi-am uitat caietul de teme acasă.“ „Nici o problemă, nota 2.“ Mă rog, poate ar merge şi azi, dar cu unele detalii puţin schimbate: „Vă rog să mă scuzaţi, mi-am uitat USB-ul în PC“. „E în regulă, ai calificativul insuficient şi o evaluare de ansamblu marcată de neîncredere.“

„Rateurile“ educaţional-academice, grefate pe acest palier al revoluţiei tehnologice, par uneori de tot hazul, dacă nu ar fi, din păcate, îngrijorătoare, strict intelectual judecînd lucrurile. Un coleg care predă limba engleză la Facultatea de Psihologie îmi povestea recent că le-a cerut studenţilor să scrie un eseu cu un subiect din universul lor profesional, dar, bineînţeles, în graiul Marelui Will. Majoritatea au „descărcat“ şi „printat“ texte gata redactate de pe Internet. Fatalitate însă, în interiorul generosului spaţiu virtual, controlul şi rigoarea ştiinţifică rămîn minime, informaţia jucîndu-ţi, prin urmare, frecvent, feste. În „compoziţia“ unei fete cu privire de căprioară, bietul Sigmund Freud devenise „Sigissmund“ Freud, iar, în a alteia, cu gestică de felină descumpănită, acelaşi pater familias (psihanalist) ajunsese originar din Australia (în loc de Austria). Într-o a treia „exegeză“, Carl Gustav Jung era corect scris, dar, la lectură, vajnicul (viitor) psiholog i-a spus creatorului arhetipurilor mentaliste Carl Gastăv Giang. În sfîrşit, eroare cu substrat cultural – discuţia se derula, în ultimă instanţă, la seminarul de engleză, nu-i aşa? De aceea, nu mai insist. Amicul meu le-a dat un delete scurt „eseurilor“ în cauză, ritual care nu a fost complet neinteligibil tinerilor învăţăcei. Adevărul este că am încercat şi eu, la un moment dat, un delete similar, reuşind să produc o harababură (academică), într-un anume sens, regretabilă. Prezidam un doctorat anglistic, unde candidata – plină de simţ de răspundere – pregătise o sofisticată prezentare în Powerpoint. Aici se cuvine o mică paranteză. Sînt un duşman neînduplecat al Powerpoint-ului în expunerile academice. Îi recunosc, neîndoios, meritele. Ele se leagă totuşi exclusiv de imagistică (necesară în economie, business, ştiinţe exacte, informatică etc.). La filologi, utilitatea programului e doar decorativă. Paradoxal însă, pentru mulţi literaţi contemporani, Powerpoint-ul funcţionează în postura discursului însuşi. Să mă explic.

Studenţi, masteranzi, doctoranzi apar în faţa comisiilor de examinatori cu slide-uri supraîncărcate, unde (ca evaluator) poţi citi, uşor şocat, întocmai textul pe care evaluatul ţi-l recită, nonşalant, cu ochii în ecranul laptop-ului. Prezentarea are, ca să zicem aşa, „subtitrare“. Judecarea performanţelor studentului ia astfel un aer de mascaradă. Îmi oblig, ca atare, studenţii (care fac disertaţii sub îndrumarea mea, de la licenţă pînă la masterat şi doctorat) să vină la susţinere cu ei înşişi (fără foiţe, laptop-uri sau Powerpoint-uri). Îi simt puţin stingheriţi, „tehnologizarea“ colegilor lor le creează un complex, complex depăşit totuşi cu succes după primele minute de expunere liberă, autentic-academică. Doamnei în discuţie nu-i fusesem îndrumător, prezidam numai, repet, şedinţa publică de susţinere a doctoratului ei. Tiparul fu clasic: text stufos, „lecturat“ ad-litteram de pe ecran. Mă blazasem: un nou „doctorat“, între multe altele, conceput şi finalizat în Români(c)a noastră de „tranziţie“. Şi ceilalţi membri ai comisiei îmi păreau la fel de resemnaţi. Apoi, interveni subit „punctul de originalitate“ al respectivei expuneri. Doctoranda stinse luminile în sală şi, pe acelaşi ecran, deschise nişte fişiere cu fragmente din diverse filme (la care se făceau referiri în teza sa de cercetare). Se aşeză liniştită pe scaun şi, alături de noi, comisia, şi de publicul derutat, începu să facă vizionare. Pentru numele lui Dumnezeu, să fim bine înţeleşi, o susţinere doctorală nu e nici prezentare de marketing, nici campanie publicitară, şi nici măcar curs academic! O susţinere doctorală reprezintă un act onest, de persuasiune intelectuală asupra unui proiect ştiinţific deja existent, act desfăşurat într-un interval relativ scurt, dar suficient pentru un candidat la acest titlu să-şi etaleze charisma ştiinţifică. Deşi nu-mi stă în obicei, mi-am pus la bătaie autoritatea de „prezident“. Am stopat penibila „deturnare“ cinematografică a episodului academic şi am rugat împricinata să-şi rezume concluziile, liber, în cîteva minute. Dezastru total. Fîstîceală, piruete, haos, buimăceală, incoerenţă şi, deasupra tuturor – vorba unui prieten de-al meu –, o engleză de pionier de clasa a VI-a. Îndrumătoarea tezei mi-a şoptit, cu grijă maternă, în ureche: „Săraca, emoţia!“, pentru ca doctoranda însăşi să-mi reproşeze la final: „Nu trebuia să mă opriţi! Am dat totul peste cap.“ „Pardon, nu v-am oprit“, i-am răspuns. „I just emptied the recycle bin!“ 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ion iliescu profimedia jpg
Ion Iliescu, „tendinţă de somnolență și slăbiciune marcată”, pe măsură ce cancerul pulmonar avansează
Medicii care monitorizează starea de sănătate a lui Ion Iliescu anunță că acesta prezintă „o tendință de somnolență și slăbiciune marcată”, pe măsură ce cancerul pulmonar avansează.
Cutremur in Turcia FOTO Profimedia
De ce nu a reușit Google să alerteze 10 milioane de oameni în timpul cutremurului devastator din Turcia
Google recunoaște că sistemul său de avertizare timpurie pentru cutremure a eșuat în timpul seismului catastrofal care a lovit sud-estul Turciei pe 6 februarie 2023.
A fost inaugurat primul zbor modern pe ruta Moscova Phenian Foto X jpg
Rușii, îndemnați să își facă vacanțele în Coreea de Nord. Moscova a lansat zboruri directe către Phenian
Primul zbor Moscova-Phenian, operat de compania rusă Nordwind Airlines, a decolat duminică, 27 iulie, și a aterizat în capitala nord-coreeană aproximativ opt ore mai târziu.
Fetele din cuplu   la bonfire JPG
Se lasă cu lacrimi la Insula Iubirii. Primul bonfire începe dur: „E prea devreme pentru ce face‟
Primul bonfire de la Insula Iubirii aduce imagini șocante și emoții intense. Vezi ce reacții au concurentele, în această seară, la Antena 1 și AntenaPLAY.
Ion Iliescu Foto AFP jpg
Ion Iliescu este somnolent și slăbit. Noi informații despre starea de sănătate a fostului președinte
Starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu, internat de aproape două luni la Spitalul „Agrippa Ionescu”, s-a înrăutățit vizibil. Medicii au anunțat luni dimineață o tendință accentuată de somnolență și slăbiciune, pe fondul progresiei cancerului pulmonar.
524578723 1278532926977304 7980705144834965475 n jpg
Apa rece, un pericol subestimat pentru sănătate. Cum poate afecta nervul vag și de ce pune în pericol funcțiile vitale
Expunerea bruscă la apă extrem de rece — fie prin consumul rapid al unei băuturi cu gheață, fie prin scufundarea în apă rece — poate declanșa reacții periculoase în organism, avertizează specialiștii.
Rodrigo de Paul și Martina Stoessel jpeg
Campionul mondial Rodrigo de Paul, cerere de căsătorie surprinzătoare, la scurt timp după transferul la Miami
După luni de zvonuri, critici și o împăcare surpriză care a făcut înconjurul lumii, Rodrigo de Paul (31 de ani) a decurs la un gest care a șocat lumea divertismentului.
Ucraineni evacuati de la Azovstal FOTO Getty Images
Strategia de integrare a migranților din București, ținta unui val de ură: „Nu mai aduceți imigranți din toate țările, cu toate bolile lor și microbii lor”
O strategie administrativă propusă de Primăria Municipiului București (PMB) pentru integrarea migranților a generat un val de comentarii ostile pe rețelele sociale, mai ales în unele grupuri de pe Telegram.
bilet de tren, foto shutterstock jpg
Ce amendă a plătit un călător din Elveția care și-a cumpărat biletul cu o secundă întârziere: „Este nedrept. M-am enervat foarte tare”
Elvețienii sunt cunoscuți în întreaga lume pentru punctualitatea lor, iar pentru ei, fiecare secundă contează! De exemplu, un bărbat din această țară a fost amendat cu o sumă consistentă după ce și-a cumpărat biletul de autobuz printr-o aplicație… cu o secundă mai târziu decât era permis.