Doamne, ce ne-a mai făcut, iar, Simona!

Publicat în Dilema Veche nr. 695 din 15-21 iunie 2017
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Nu ne-a cîștigat ditamai turneul de tenis! Ne-am adunat prin piețe publice, pe terase, pe unde-am putut și noi, să sărim de bucurie, să postăm filmulețe faine despre entuziasmul general și să ne vedem la știri sărbătorind victoria. Victoria noastră, nu?! Bine… Simona a fost pe teren. Dar pentru noi asta contează mai puțin. Dac-o nvingea pe fata aia, căreia i-a ieșit totul în jocul cu pricina, era victoria noastră. A tuturor. A românilor. Așa, dac-a pierdut, e înfrîngerea ei. Treaba ei ce face. Să se descurce. Să gestioneze. Asta în cazul cel mai bun, la cei mai blînzi dintre noi. Că-n rest, dacă ești suficient de idiot, ca mine, să citești, de curiozitate, comentariile din subsolurile unor articole, intri-n panică și-ți vine să te-ascunzi în gaură de șarpe. Să nu mai ieși de-acolo pînă nu trece urgia descărcării de fiere patriotică. Sau de tembelism, pur și simplu. E îngrozitor ce poate ieși din mințile și din tastaturile unor compatrioți. Nu contează numărul acestora, dimensiunea procentuală a existenței lor în ceea ce numim umanitate sau încadrarea dînșilor în doza de diversitate firească a oricărui fenomen care implică participarea unor oameni. Ceea ce contează e faptul că specia umană conține și așa ceva, în imensa ei diversitate. Dacă îl ai, părul de pe cap ți se ridică brusc, rămînînd țeapăn, ca la o bidinea, ca la o pensulă tare.

Despre felul ăsta de oameni nu e de vorbit. Referirea la ei nu face decît să le consolideze existența. În schimb, e haios să contempli cazurile benigne. Vertijurile și atacurile de panică produse de spasmele pipotei „patriotice“. Pentru că numai patriotism nu e aruncarea pe umerii unor sportivi a tuturor neputințelor noastre. Da, ideea de spectacol sportiv nu prea poate scăpa de așa ceva. E locul unde nu doar actorii își joacă rolurile, ci și publicul. E ceva de o complicitate tulburătoare, dar în aceeași măsură profund fascinantă. Însă spectacolul acestor descărcări e atît de intens, încît depășește cu mult, fără să știm, chiar și ceea ce se întîmplă în întrecerea sportivă în sine. Numai că lucrurile nu sînt la fel peste tot. În Islanda, o țară cu o populație de trei sute și ceva de mii, nu poate fi nici măcar ca la Cluj. La cîtă lume diversă e în urbea transilvană, nu ne poate trece prin cap să facem ceva la care să participe aproape toți cetățenii. În Islanda nu e deloc imposibil să te gîndești la așa ceva. Acolo, patriotismul și disciplina lui sînt noțiuni mult mai concrete, prin simplul fapt că decurg chiar și din niște constrîngeri fizice, palpabile. Pe-aici, printre milioanele noastre de cetățeni, prin puzderia de locuri năucitoare, răspîndite prin toate colțurile unui relief cît se poate de variat, patriotismul se umple de toate culorile peisajului, se impregnează cu fumul de la grătarele încinse, ia și-un pic de aromă dintr-o țuicărie și poate deveni orice. Definiția lui pare mai complicată decît răspunsurile la marile întrebări ale ființei umane.

Însă aruncarea problemelor noastre pe umerii unui sportiv nu e doar o problemă de „patriotism“, în orice accepțiune am vedea acest termen. Și nu e nici o problemă care ține doar de natura spectacolului sportiv. E ceva care vine din felul nostru de a vedea lumea. Evident, nu sîntem singurii care trăiesc așa ceva. După cum nici toți cei care viețuiesc pe-aici nu se manifestă într-un singur fel. Dar culoarea locală e într-un ton care cu greu poate fi contrazis. Descărcările de emoție evident că seamănă cu ale altora, dar nu răsar cu orice chip la fel. După cum nici lanțurile de complicități și ipocrizii nu s au inventat la Constanța, la Timișoara, sau la Mizil. Dar e mai degrabă trist să vezi cum unii dintre noi, inconștient, sau dimpotrivă, cu bună știință, dau la o parte precaritatea multor dimensiuni reale ale vieții de aici și cer de la niște sportivi, în cazul ăsta de la Siomona Halep, să umple spațiile unor abisuri istorice. Sigur că orice om care se expune unui public, indiferent de ceea ce face, trebuie să-și asume și această față a lucrurilor. Dacă-ți place să fii aplaudat, nu te supăra complet pe sat cînd cineva te mai și înjură. E firesc. Numai că tratamentul de care are parte Simona Halep e foarte departe de așa ceva. Deseori e primitiv, incredibil de agresiv și condimentat cu niște accese de ură care-ți dau frisoane.

Simona n-o să ne scape niciodată de umilința de a nu avea autostrăzi. N-o să rezolve nici corupția, nici sistemul de sănătate, nici haosul din educație, nici complexele și frustrările de toate felurile ale fiecăruia dintre noi. Simona e o sportivă de mare talent – aici să vedeți ce comentarii nostime se declanșează! – care a făcut și face mare performanță, nefiind ceea ce ne-am visa noi. Un robot care cîștigă competiții, ca să aline suferințele noastre din alte zone ale existenței. Acum, cel mai la modă e să discutăm despre instabilitatea psihică a Simonei. Și o facem cu un entuziasm și cu o nerușinare pe care le dau doar propriile noastre instabilități. Toate slăbiciunile noastre, lașitățile, emoțiile ținute sub capac se ascund într-un cor care-i strigă Simonei că e labilă și lipsită de calitățile marilor sportivi. E îngrozitor de urît și de rudimentar. Un tîmpit care înjură cum îi vine la gură nu e mai mult decît atît. Adică un tîmpit care înjură. Însă cei care se scaldă în plăcerea publică de a discuta despre labilitatea interioară a cuiva sînt niște primitivi. Oricît de „elevat“ ar pretinde că pun problema, oricît ar părea de implicați și de preocupați de subiect, oricît de rotunzi și știutori s-ar da. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e­mi­siu­nii Garantat 100% la TVR 1.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.