Dirijorul v─âilor

Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

A┼ča cum gazda din Italia ne-a demonstrat involuntar c─â facem parte din acela┼či neam, Austria avea s─â ne aminteasc─â ├«nc─â o dat─â c─â multe teritorii ale Rom├óniei actuale au f─âcut parte din al s─âu imperiu. Scurta preumblare prin ce┼úurile ├«nalte ale Elve┼úiei, prin c├«teva locuri cu un ┼čtaif ame┼úitor, pe l├«ng─â r├«uri ┼či lacuri turcoaz, ne-a f─âcut ca Austria s─â ne par─â mai mult dec├«t familiar─â. Arhitectura de prin sta┼úiuni, stucaturile interioare, u┼čile de prin vechile hoteluri ┼či cazinouri decorate cu foi┼ú─â de aur sau stilul ancadramentelor de pe pere┼úi ne-au dus cu g├«ndul la sta┼úiuni de-ale noastre precum B─âile Herculane, Vatra Dornei sau chiar Sinaia. ┼×-apoi, ┼čni┼úelele, ┼čtrudelele, salatele din castrave┼úi stor┼či cu m─ârar, ┼čpri┼úul... 

La micul hotel din Bad Gastein ne-a primit un barman ce p─ârea complet ┼úicnit. ├Äntr-o zi avea s─â se n─âpusteasc─â ├«n livingul cu pian, mas─â de ┼čah ┼či bibliotec─â ┼či s─â ne ├«mpu┼čte cu degetele tocmai scoase din buzunare. ─ésta era rolul lui. Cele dou─â propriet─ârese, mam─â ┼či fiic─â, ambele cu plete c├«rlion┼úate, gen flower-power, ├«ntotdeauna z├«mbitoare ┼či bine dispuse, umblau uneori descul┼úe prin hotel. Fiica ┼úinea ore de dans ┼či mi┼čcare holistic─â pentru clien┼úi. 

├Än prima diminea┼ú─â ne-a f─âcut turul hotelului, descriindu-ne toate facilit─â┼úile. Am privit cu gurile c─âscate mi┼čc─ârile unui robot albastru ce cur─â┼úa piscina. Str─âb─âtea fundul ├«n lung ┼či ├«n lat, apoi se c─â┼ú─âra cu ┼čenilele piezi┼č pe pere┼úi ┼či pe trepte. Peria suprafe┼úele ┼či absorbea mizeriile (care nici nu existau). Din bazinul plasat pe marginea unui t─âp┼čan, chiar ┼či ├«n timpul ├«notului ┼úi se deschidea o priveli┼čte magnific─â asupra v─âii Gastein-ului, p├«n─â h─ât departe, c─âtre Salzburg. L├«ng─â piscin─â era o gr─âdin─â foarte titirit─â, ├«n care se afla un bazin pentru picioare, cu dou─â desp─âr┼úituri, una cu ap─â foarte rece, cealalt─â cu ap─â cald─â ┼či cu pietre pe fund. Mersul descul┼ú prin acele bazine avea scopul de a te relaxa. Ceva mai ├«ncolo se g─âsea un fel de du┼č cu ape ionizate, aburi sau pic─âturi care se r─âsp├«ndeau dintr-o instala┼úie sofisticat─â, care cic─â ar fi ajutat contra stresului, pentru relaxare ┼či eliminarea durerilor. 

C├«teva ┼čezlonguri erau a┼čezate aproape de un mic iaz cu nuferi, ├«n care susura un izvora┼č. Altele erau puse l├«ng─â un canal, unde o c─âdere de ap─â artificial─â avea efectul sonor ┼či ionizarea din preajma unei cascade. Dintr-un garaj ├«┼úi puteai lua biciclete cu care s─â str─âba┼úi aleile, drumeagurile ┼či potecile sta┼úiunii ┼či ale mun┼úilor ├«nconjur─âtori. ├Än interior, pe l├«ng─â biliard, fotbal de mas─â ┼či ping-pong, era o saun─â uscat─â, o baie de aburi, o baie cu terapie de lumini, o sal─â de relaxare cu ┼čezlonguri ┼či geamuri mari, instala┼úii pentru hidromasaj, o sal─â pentru gimnastic─â ┼či fitness. Gazda ne-a vorbit ┼či de ceva care se chema ÔÇ×energia ├«ngerilorÔÇť (!?). De asemenea, puteai face acolo masaj acustic ┼či masaj ┼čamanic (!), te puteai trata de astm, osteoporoz─â ┼či reumatism, aveai la dispozi┼úie o cabin─â cu infraro┼čii. Pentru saun─â primeai prosoape lungi, cu care trebuia s─â te ├«nf─â┼čori complet, a┼ča ├«nc├«t eventualele pic─âturi de transpira┼úie s─â nu ajung─â pe b─âncile de lemn. Un spray dezinfectant se afla ├«ntotdeauna la ├«ndem├«n─â pentru diversele suprafe┼úe cu care lumea venea ├«n contact. 

Restaurantul m─â ducea cu g├«ndul la sala de mese a sanatoriului din Muntele Vr─âjit. Avea geamuri mari prin care vedeai mun┼úii, ┼či acolo se serveau ni┼čte mese delicioase, ├«n farfurii ┼či ce┼čcu┼úe de por┼úelan, cu tac├«muri de argint...

├Äntr-o sear─â am mers la un concert la cazino. O parte a Filarmonicii din Salzburg c├«nta Mozart, Strauss, Schumann ┼či Ceaikovski. Chelia dirijorului era ├«ncadrat─â de smocuri de p─âr alb zb├«rlite ca pentru Simfonia Destinului, asortate cu spr├«ncenele stufoase. Omul era o figur─â iar ├«ntre piese d─âdea diverse explica┼úii ┼či spunea anecdote, spre marele amuzament al celor din sal─â care ├«n┼úelegeau nem┼úe┼čte. 

A doua zi, pe munte ne-am ├«nt├«lnit cu dou─â dintre violoniste. Urcau pe potec─â ├«n pantaloni trei sferturi ┼či cu be┼úe de schi ├«n m├«ini. Tot atunci, vederea unei parapante ne-a f─âcut s─â ne imagin─âm c─â, dac─â violonistele urcau pe jos, ├«n parapant─â, musai, trebuia s─â fie dirijorul cu ale sale dou─â smocuri zb├«rlite, survol├«nd cu bagheta pantele ┼či v─âile. Tot a┼ča, pe la pr├«nz l-am v─âzut pe contrabasist c─âr├«nd o u┼č─â ┼či ne-am ├«nchipuit c─â atunci c├«nd nu-┼či duce instrumentul trebuie totu┼či s─â poarte ceva mare ┼či greu ├«n m├«ini pentru a nu se dezobi┼čnui. Dup─â-amiaz─â, de pe terasa unde ne instalasem, l-am z─ârit ┼či pe dirijor, ├«mbr─âcat ├«n costumul lui elegant cu dungi, cobor├«nd destul de gr─âbit ni┼čte trepte. Ne-am zis c─â tocmai se descotorosise de parapanta cu care aterizase din v─âzduh.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.