Dinții noștri

Publicat în Dilema Veche nr. 334 din 8-14 iulie 2010
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Pe români, ca şi pe calul de dar, cică să nu-i cauţi la dinţi. Potrivit statisticilor Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Stomatologice, 95% dintre noi am avea probleme cu dantura. Mă întreb unde se găsesc restul de 5%. Statistica de mai sus îşi are rădăcinile în statistica de mai jos, care spune că, în medie, locuitorii acestei ţări folosesc un tub şi un sfert de pastă de dinţi pe an. Dacă s-ar spăla de două ori pe zi, aşa cum se recomandă, ar folosi, fiecare, cîte 6 tuburi pe an. Nu mai vorbim că, din aceleaşi statistici, am aflat că multe familii au o singură periuţă de dinţi pe care o folosesc în comun. În sfîrşit, se pare că şi ruşii stau mult mai bine la consumul de periuţe şi de pastă de dinţi pe cap de locuitor.

Eu totuşi am îndrăznit odată să caut la dinţi nişte oameni de prin Jilava. Era un reportaj în care, printre altele, trebuia să întreb indivizi de pe stradă cît de des merg la dentist. Ei bine, atunci am avut ceea ce se cheamă „norocul reporterului“. Cînd primul individ pe care l-am întrebat, un tînăr de vreo 20 de ani, a deschis gura să-mi răspundă, am văzut una dintre cele mai groaznice danturi pe care mi-o puteam imagina. De fapt, nu era propriu-zis o dantură, ci un şirag de colţi negri în zig-zag, ca dinţii unui fierăstrău ruginit. Răspunsul pe care mi l-a dat a fost şi el pe măsură: „Nu mă duc niciodată la dentist pentru că pot să mă spăl pe dinţi şi acasă“.Problema asta cu dinţii românilor se observă în special prin sate, dar o zărim frecvent şi la emisiunile de la televizor. Şi vorba aceea, de la o dantură urîtă nu te poţi aştepta la un discurs frumos. Nu sînt convins că vina pentru această situaţie e doar a oamenilor, a educaţiei şi aşa mai departe. În şcoala generală, pe vremea lui Ceauşescu, aveam cabinet dentar. Aveam încă măsele de lapte şi dentista de acolo ni le scotea, mie şi colegilor mei, cu dalta, cîte două odată. Ne spunea mereu să nu mai mîncăm bomboane. Mi-aduc aminte cum mă avertiza de fiecare dată cu un ton ascuţit şi ameninţător, să-mi ţin limba departe de freza ei că altfel s-ar putea să mi-o taie. După vreo două vizite la acel cabinet, şi eu şi colegii mei am început să asociem dentistul cu un fel de torţionar. În cazul meu, asta venea după ce abia fusesem convins să o uit pe madam Berechet, cea care, înainte de a merge la şcoală, era pentru mine un fel de bau-bau. Aveam vreo cinci sau şase ani cînd mi-a spus că trebuie să-mi scoată un dinte, că iese uşor, că să stau liniştit, că nu doare nimic. La îndoielile mele, m-a ameninţat că dacă nu stau cuminte, îmi aplică procedeul clasic, acela cu legatul dintelui de clanţă, urmînd apoi să trîntească respectiva uşă cu putere. „Iese dintele imediat, dar uneori şi cu o bucată din gingie“ – glumea ea, spre groaza mea. În cele din urmă, m-a convins să stau pe scaun, dar apoi a pronunţat către asistentă cuvîntul magic: „kelen“. Spre ghinionul ei (şi al meu) ştiam ce înseamnă kelen, că e ceva care se foloseşte pentru amorţirea durerilor în cazul unor intervenţii dureroase. Am înţeles deci, că urma să fie de rău. Am sărit de pe scaun, am apucat speriat clanţa uşii şi am fugit afară. Nimeni nu m-a mai putut prinde atunci să mă aducă înapoi pe scaun. În zilele următoare mi-am scos singur dintele, cu mîna. Poate că madam Berechet era un stomatolog cît se poate de bun, dar în orice caz, ideea de dentist era pe atunci asociată cu durerea, cu un loc în care trebuie să dai socoteală, să fii certat şi speriat pentru diverse lucruri.

Între timp, ţara s-a mai civilizat şi procedurile dentiştilor s-au mai îmblînzit. Durerea nu mai e ceva obligatoriu atunci cînd intri pe uşa unui cabinet dentar. Se folosesc anestezice şi materiale bune şi, în general, doctorii iau în seamă doleanţele şi gesturile pacienţilor, nu le mai fac morală şi nu le mai cer lucruri imposibile, cum ar fi să aibă ei înşişi grijă de cum îşi ţin limba în timp ce li se lucrează în gură. Spun în general, pentru că, în particular, cineva mi-a povestit recent că dentistul la care a mers, un tip mai în vîrstă, i-a dat din greşeală cu freza în limbă. Şi-a cerut apoi un milion de scuze şi a încercat să-i oprească sîngerarea. Era un accident minor şi în cîteva zile rana s-a vindecat. Persoana respectivă s-a dus din nou, la acelaşi dentist, să-şi continue lucrarea. De data asta însă, stomatologul cel în vîrstă i-a scăpat freza în obraz, provocîndu-i o rană de două ori mai mare decît cea din limbă...

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Profesor la Stanford: „Sunt 100% sigur că extratereștrii sunt pe Pământ de mult timp”. Când ne-ar putea contacta
Un profesor de la Universitatea Stanford susține că extratereștrii au fost pe planeta Pământ și sunt „încă aici”. El arată că experții lucrează la proiecte de inginerie inversă pe rămășitele unor OZN-uri care s-au prăbușit.
image
Noua modă la nunțile românești. Mirii renunță la o tradiție consacrată, tot mai greu de digerat
Sezonul nunţilor este în toi și viitorii miri trebuie să fie la curent cu tot ce e nou în materie de organizat evenimente. Tinerii vor să se modernizeze, fără să-și supere prea tare familiile care țin la tradiții.
image
Cel mai enervant lucru pe care îl fac pasagerii în avion, conform unui însoțitor de zbor VIDEO
Meseria de însoțitor de bord nu este atât de fascinantă pe cât ar putea crede mulți. De fapt, există câteva lucruri care îi enervează cu adevărat pe aceștia, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Crucificarea lui Hristos i-a apărut în vis lui Salvador Dalí
Dalí a precizat că a avut un vis în care i-a fost dezvăluită importanța înfățișării lui Hristos astfel.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii