Din nou despre Simona Halep

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Din nou despre Simona Halep jpeg

În urma corului de laude nemăsurate, prostii, exagerări și ambalări patriotarde stîrnite de parcursul Simonei Halep la Australian Open, m-aș înscrie și eu cu niște observații, sper că nu foarte tehnice.

Anul trecut, după ce Simona Halep pierduse finala de la Roland Garros și sferturile de la Wimbledon, ca un vechi pasionat de tenis, care mă consider și puțin specialist (într-o perioadă în care, e adevărat, toți ne credem specialiști), îmi exprimam părerea că, pentru a cîștiga un turneu de Mare Slem, jucătoarea noastră ar fi trebuit să iasă din rutină, să riște ceva mai mult, să atace mai mult, chiar dacă asta nu era foarte pe potriva calităților sale fizice. Și Angelique Kerber, spuneam atunci, era o jucătoare cam de același gen, care a reușit să cîștige asemenea turnee doar după ce s-a hotărît să atace și să riște mai mult. Nu eram convins însă că Simona va încerca așa ceva, iar unii comentatori din josul paginii de pe site, mai specialiști decît mine, mă admonestau că spun prostii și că jocul Simonei, așa cum cică ar fi declarat și antrenorul ei Darren Cahill, nu se putea baza pe lovituri direct cîștigătoare, acestea fiind apanajul jucătoarelor mai înalte și mai puternice.

Dar iată că în finala de anul acesta de la Australian Open, Simona a reușit nu mai puțin de 40 de lovituri direct cîștigătoare, față de cele numai 25 ale Carolinei Wozniacki (o altă jucătoare renumită pentru defensiva ei, care însă a început în ultimii ani să și atace mai des). În aceeași finală, Simona cea nu foarte înaltă a reușit și șase ași, o performanță remarcabilă, iar serviciul al doilea a fost și el de o foarte bună calitate (o altă veche problemă). Pentru comparație, în finala cu Ostapenko de la Roland Garros, Simona nu reușise nici măcar un singur as, iar loviturile ei direct cîștigătoare fuseseră în număr de doar 10 (față de cele 54 ale adversarei). Vorbim așadar despre un mare progres, fără dubii.

Că nu a cîștigat nici de data asta finala unui turneu de Mare Slem, e o altă poveste. Nu pot să nu amintesc de unchiul și antrenorul lui Rafael Nadal, care spunea la un moment dat despre nepotul său (cînd acesta se afla în vîrful ierarhiei mondiale) că mai are de învățat tenis. Și într-adevăr, pentru cei avizați, Nadal mai avea de învățat cîte ceva, și chiar a mai învățat. La fel și Simona, chiar în timp ce se afla pe locul întîi în clasament, a dovedit că poate învăța anumite lucruri importante. Și mi se pare evident că a mers pe calea corectă pentru un asemenea obiectiv (cîștigarea unui turneu din cele patru mari) și sper că va continua la fel. A învățat, de exemplu, să facă mai des drumul către fileu cînd e cazul să atace, una din puținele căi (alături de un serviciu eficient) prin care se pot scurta punctele și conserva energia unui jucător, lucru foarte util într-un asemenea turneu, de două săptămîni. Aici apare totuși problema care a stat, de fapt, în calea jucătoarei noastre la Australian Open: meciul prea lung cu Lauren Davis și, în general, prea multele ore petrecute pe teren în compania adversarelor. O chestiune cunoscută și de Darren Cahill (un antrenor la fel de eroic ca și eleva lui), care tocmai de asta se temea înaintea finalei. Epuizarea fizică a Simonei îl îngrijora. Aș spune că de data asta Simona a abordat finala corect, dar că, din nefericire, au ajuns-o din urmă „păcatele“ unor meciuri anterioare. Nici psihicul n-a mai trădat-o ca în alte dăți, probabil că și la acest capitol a evoluat foarte mult. Chiar dacă a pierdut, Simona pare să fi înțeles în mod profund de data asta că, la un asemenea nivel, în sport, ca și în capitalism, cine nu riscă nu cîștigă.

Dincolo de toate, aș spune că finala de sîmbătă nu a mai fost una frustrantă pentru fanii ei, așa cum a fost cea de la Roland Garros. Simona a făcut tot ce a putut și a făcut bine. Nimeni nu cred că are ce să-i reproșeze. Și, vorba lui Ilie Năstase, pentru ea acum locul unu mondial nu ar mai trebui să fie o miză. L-a atins o dată, nu mai are nevoie să se gîndească la asta. Nu mai e cazul, adică, să-și dorească să fie „șefă de promoție“, chiar dacă n-ar fi deloc rău să se mai întîmple și asta. Acum, însă, poate să se gîndească liniștită la trofeele cele mari și strălucitoare. Pe care le va ridica la un moment dat în sus cu mîinile ei. Acolo e gloria autentică și mult dorită.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Fabrica Autoturisme din Timișoara FOTO Facebook/ Catalog Lastun Dacia 500 Club
Aberația industriei auto comuniste, încropită într-o fabrică de cuști de animale. „Mercedes și BMW ar fi dat orice să-i oprească producția”
La sfârșitul anilor 80, pe porțile unei fabrici din Timișoara ieșea una dintre cele mai caraghioase mașini din întreaga istorie a industriei auto: Lăstunul. Aceste mașini erau destinate clasei muncitoare din România socialistă și erau parodiate inclusiv în acei ani.
Studenți USV Iași jpeg
Ajutor nesperat pentru elevi și studenți. Cei care învață în străinătate vor beneficia de asigurare medicală fără plata contribuției la stat
Este oficial! Elevii, studenţii şi studenții doctoranzi care urmează cursurile școlilor și universităților din străinătate vor beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuțiilor.
Inundaţii Bucureşti FOTO Inquam Photos Liviu Florin Albei
INTERVIU Cum pot fi prevenite inundațiile din mediul urban: de la „orașele-bureți” la asigurările de locuințe
Directorul general interimar al Institutul Internațional pentru Apă din Stockholm (SIWI), Håkan Tropp, explică pentru „Weekend Adevărul” modul în care poate fi evitată inundarea străzilor din orașe în perioadele ploioase.
bacalaureat jpg
Bacalaureat 2025, sesiunea din iarnă. Cum se va desfășura examenul de evaluare a competențelor lingvistice la Limba română
În perioada 27-31 ianuarie 2025, elevii claselor a XII-a vor susține probele de evaluare a competențelor lingvistice la Limba română și Limba maternă din cadrul examenului de Bacalaureat.
Stațiunea Straja  Foto Bunzac Media, Complex montana (11) jpg
Cele mai populare stațiuni montane din România. Unde se află destinațiile de iarnă ale Carpaților
Cele mai populare stațiuni montane din România se înșiruie de-a lungul văii Prahovei, însă locuri ca Munții Apuseni, Bucovina sau Valea Jiului atrag și ele nenumărați turiști.
vaci lapte (2) jpg
Se prăbușește „împărăția laptelui”. Seceta, scumpirile și munca plătită în bătaie de joc adâncesc sărăcia în lumea rurală
Seceta care aproape a lăsat animalele fără hrană, dar și prețul extrem de scăzut al litrului de lapte, la vânzare, sărăcește comunități întregi din România. Este vorba în special despre satele în care localnicii trăiesc aproape exclusiv din creșterea vacilor cu lapte.
Comorile Olteniei de sub Munte descoperite datorită Festivalului Licuricilor de la Costești Vâlcea Foto Colaj
Ce este „vacanța de formare” și de ce câștigă popularitate acest tip de călătorie. Skillcation în România
Un nou tip de vacanță câștigă tot mai mulți adepți la nivel global. Skillcation, vacanța de dezvoltare personală, poate fi comparată cu o tabără pentru adulți, în care participanții au ocazia să deprindă noi abilități, exersând activități pe care poate nu au avut ocazia să le experimenteze.
Copii fericiti FOTO Shutterstock
Copiii activi învață mai bine. Legătura dintre mișcare și rezultate la școală
Un adolescent din șapte la nivel global se confruntă cu o afecțiune mintală, iar în acest context, se caută tot mai multe soluții de prevenire. Surprinzător, cercetările recente sugerează că activitatea fizică ar putea fi cheia unei abordări simple, dar extrem de eficiente.
Inundatii Slobozia Conachi  Foto Inquam Photos   George Calin (2) jpg
INTERVIU Cum ar putea fi prevenite inundațiile: „O soluție rentabilă este să folosim natura ca parte a protecției”
Directorul general interimar al Institutului Internațional pentru Apă din Stockholm (SIWI), Håkan Tropp, explică modul în care pot fi gestionate mai eficient resursele de apă astfel încât riscul de inundații sau secete să scadă semnificativ.