Dileme medicale

Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
Alte confuzii jpeg

Între

scrise de Voltaire se găseşte şi conversaţia nostimă a unui doctor cu o prinţesă, pe marginea bolii şi, implicit, a exerciţiului medical. Textul – conform editorilor din mai multe epoci – a fost publicat în

, în 1771. El surprinde şi astăzi prin acuitatea unor observaţii etice şi ştiinţifice. Să vedem împreună de ce. 

Infanta (fiica regelui) s-a îmbolnăvit brusc. Probabil pentru că „a mîncat prea mult, a dansat prea mult, a pierdut nopţile prea des, a făcut prea mult tot ceea ce fac unele prinţese“, ne comunică Voltaire cu sarcasmul său binecunoscut. Frumoasa fată – impacientată de spectrul suferinţei – îşi interoghează medicul personal în privinţa consecinţelor bolii, cu atît mai mult cu cît, în zburdalnica ei viaţă, nu a auzit niciodată vorbindu-se despre anatomie. La observaţia că, pentru a se simţi din nou bine, creierul domnişoarei trebuie „să distribuie măduvă bine condiţionată în şira spinării“, mergînd pînă „la noada“ alteţei regale, iar inima să pompeze, „aidoma unui piston“, cu forţă egală, sînge în toate venele şi arterele „cam de şase sute de ori pe zi“, infanta răspunde pe un ton imperios: „Ei bine, domnule, regele vă plăteşte pentru asta; aveţi grijă să puneţi toate lucrurile la locul lor şi să faceţi să-mi circule toate lichidele, astfel încît să fiu mulţumită.“ Cu un curaj pe care unii l-ar considera nesăbuinţă, doctorul oferă o replică demnă de toată atenţia: „Doamnă, adresaţi poruncile dumneavoastră Autorului Naturii! Puterea unică ce a pus în mişcare miliarde de planete şi de comete în jurul milioanelor de sori a condus şi mersul sîngelui dumneavoastră.“ „Cum?! Sînteţi medic şi nu-mi puteţi face nimic?“ strigă prinţesa disperată. „Nu, doamnă, nu pot decît să vă iau. Naturii nu i se poate adăuga nimic. (…) Dacă Alteţa Voastră a mîncat cu lăcomie, vă pot uşura măruntaiele cu ajutorul plantelor. (…) Dacă aveţi un cancer, vă tai un sîn; dar nu pot să dau altul. Dacă aveţi o piatră în vezică, pot să vă scap de ea, folosindu-mă de un dilatant. (…) Vă tai un picior cangrenat şi veţi merge cu celălalt“, constată acest Hipocrate voltairian, cu o stăpînire de sine vecină cinismului. „Mă înspăimîntaţi. Credeam că medicii vindecă toate durerile“, îngaimă domnişoara subit îmblînzită. „Le vindecăm fără greş pe toate cele care se vindecă singure. (…) Natura (…) le vine de hac celor ce nu sînt mortale: celelalte nu află în medicină nici un sprijin“, adaugă medicul regal. Apoi, ca un adevărat expert al profilaxiei moderne, observă: „Cel dintîi medic să vă fie natura. Ea face totul.“ În plus, ca prinţesă, pacienta nu trebuie, în principiu, să-şi facă griji: „Priviţi-i pe toţi cei care au ajuns la o sută de ani, nici unul nu era din meseria noastră! Regele Franţei a înmormîntat pînă acum vreo patruzeci dintre medicii săi, atît primi, cît şi medici de cartier şi consultanţi.“ Infanta răsuflă, finalmente, uşurată: „Aşa este, şi eu sper să vă îngrop.“ 

Voltaire a redactat textul de faţă, în urmă cu două secole şi jumătate. De atunci, o ştim cu toţii, medicina a progresat într-un mod impresionant. S-au inventat aparate care ţin în viaţă indivizi morţi din punct de vedere clinic, s-au dezvoltat procedee şi tehnici de creare a vieţii în eprubetă şi chiar de divizare a celulelor pînă la unităţi infinitezimale (de unde se pot naşte alte vieţi, aşa-zicînd, „clonate“), s-au creat computere care „te citesc“ integral pe dinăuntru, fixîndu-ţi diagnostice de mare precizie şi, în sfîrşit, s-au pus la punct metode chirurgicale cu ajutorul cărora ţi se scot din organism formaţiuni de dimensiunea unui bob de orez. Acestea şi multe altele au revoluţionat ştiinţa, crescînd simţitor şansele de supravieţuire ale umanităţii. Ce mă întreb uneori, cu oarecare aprehensiune, este dacă şi

a progresat proporţional cu evoluţia tehnologiei? Aici, mă tem, răspunsul rămîne mai degrabă negativ. Între blazarea filozofică a medicului voltairian şi cea exhibată de doctorul (post)modern nu există deosebiri de esenţă. Şi astăzi medicina mai curînd „ia“ decît „dă“, călăuzitorul şi salvatorul ei prin excelenţă fiind Natura. Disciplina medicală – o vede orice inocent intrat în contact cu universul alb – se întemeiază pe actul

, şi nu, în mod fundamental, pe cel al

(citeşte al

sau al

). Medicina descrie enorm, propunînd tratamentele consacrate, fără a avea totuşi forţa să vindece

Cum spunea şi personajul lui Voltaire, vindecarea o face întotdeauna Marele Autor. În ciuda cuceririlor sale impresionante, ştiinţa medicală încă mai seamănă, în lupta sa cu bolile insidioase şi perverse, cu un Goliat furibund, doborît ultimativ de praştia minusculă, însă bine ţintită, a lui David. Gradul de incertitudine existent în eforturile curative depăşeşte mereu probabilitatea vindecării. Toate în numele aceluiaşi covîrşitor şi instabil maestru de ceremonii – Natura invocată de autorul

Un bun prieten (chirurg) îmi spunea odată că, pe parcursul facultăţii, a învăţat, conştiincios, etapele operaţiei corecte, care sînt, să zicem, A, B şi C. Acum, de cîte ori „deschide“ un bolnav, A devine A’, B – B’, iar C – C’. Un al doilea bolnav te poate confrunta cu surprize şi mai mari: A’’, B’’, C’’ şi aşa mai departe. Pînă şi concluzia socio-biologică a rămas aceeaşi de la Voltaire încoace: regii/marii lideri politici îi îngroapă pe medici, în continuare, pe bandă rulantă.  

Istoreme

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

excutie cu ajutorul elefantului jpg
Elefanții transformați în călăi. Una dintre metodele cumplite de execuție folosită în Asia
Una dintre cele mai cumplite metode de tortură și execuție din lume era moartea produsă de elefanți-călăi, special antrenați. Această metodă deosebit de crudă a fost utilizată până în secolul al XIX-lea.
Foto Fb politia Romana
Cu banii din BMW-uri MAI putea angaja şi plăti 2.062 de poliţişti, susțin sindicaliştii din penitenciare
Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) critică achiziţia de BMW-uri a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi arată că banii cheltuiţi pe bolizii de lux, într-un an, ar fi ajutat ministerul să angajeze şi să plătească aproximativ 2.062 de poliţişti
tren cereale galati port ecartament 640x400 jpg
Cereale din Ucraina în silozul lui Anghel Saligny. Magazia de grâne a Galațiului este centru operațional
Silozul de cereale, minunea tehnologică realizată de inginerul Anghel Saligny, la Galați, este transformat în centru operațional pentru cerealele aduse din Ucraina.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.