Dilema arom├ónilor dup─â pacea de la Bucure┼čti

Publicat în Dilema Veche nr. 493 din 25-31 iulie 2013
Dilema arom├ónilor dup─â pacea de la Bucure┼čti jpeg

- 1913-2013 -

Dup─â o relatare plin─â de verv─â a rolului incompeten┼úei ┼či al corup┼úiei ├«n ravagiile f─âcute de holer─â ├«n r├«ndurile armatei rom├óne care intervenise ├«n Bulgaria cu c├«teva s─âpt─âm├«ni ├«nainte, Constantin Argetoianu consemneaz─â, ├«n memoriile sale: ÔÇ×Pacea de la Bucure┼čti, ├«ncunun├«nd opera norocului care ne dusese de m├«n─â un an de zile, a reprezentat momentul culminant al politicii noastre ├«nainte de Marele R─âzboi. Pe scara na┼úiunilor, poporul rom├ón a suit deodat─â zeci de trepte, ├«nf─â┼úi┼č├«ndu-se Europei ÔÇô mai ales Europei ÔÇô ca arbitrul popoarelor balcanice.ÔÇť

Pe faz─â cu Marile Puteri, bucuroase s─â se degajeze de responsabilitatea ├«mp─âr┼úirii Macedoniei ÔÇô mai bine zis, a ultimelor posesiuni otomane ├«n Europa ÔÇô, ├«n mai multe r├«nduri am├«nat─â, ├«ns─â devenit─â inevitabil─â ├«n urma celui de-al Doilea R─âzboi Balcanic, Rom├ónia realiza, cu aceast─â ocazie, o performan┼ú─â diplomatic─â pe c├«t de nea┼čteptat─â, pe at├«t de remarcabil─â. Greu de zis c├«t s-a bucurat, pe moment, poporul rom├ón de noua sa calitate de arbitru regional; cert este, ├«n schimb, c─â pentru membrii Societ─â┼úii de Cultur─â Macedorom├ón─â ┼či pentru to┼úi cei din Balcanii recent pacifica┼úi, ale c─âror interese le reprezenta, lovitura era dur─â: existen┼úa arom├ónilor nu era consemnat─â ├«n tratat, ci numai ├«ntr-un schimb de scrisori ├«ntre premierii statelor semnatare.

├Äntre sf├«r┼čitul Primului ┼či ├«nceputul celui de-al Doilea R─âzboi Balcanic (decembrie 1912 ÔÇô iunie 1913), problema arom├ónilor a fost ├«n centrul discu┼úiilor bilaterale purtate de Rom├ónia ÔÇô ├«n dou─â r├«nduri, la Londra, ├«n ianuarie, ┼či la Sankt Petersburg, ├«n mai 1913, Bulgaria s-a angajat s─â le respecte autonomia cultural─â ┼či ecleziastic─â; Serbia a f─âcut propuneri similare. Grecia a oferit garan┼úii pentru arom├ónii din Pind, ├«n cadrul negocierii frontierei cu Albania, iar la Londra, reprezentantul Rom├óniei ÔÇô ┼úar─â acceptat─â in extremis la conferin┼ú─â ÔÇô a propus, ├«n martie, f─âr─â prea mult─â convingere, crearea unui canton arom├ón ├«ntr-o Albanie l─ârgit─â. Puternicul lobby exersat de Societatea Macedorom├ón─â, ale c─ârei presiuni asupra presei ┼či clasei politice fuseser─â at├«t de eficace ├«n ultimele trei decenii, nu a fost ├«n m─âsur─â s─â intervin─â ├«n decizia final─â.

├Än darea de seam─â ├«ntocmit─â ├«n numele Societ─â┼úii, pe 20 aprilie 1914, George Murnu nu poate dec├«t s─â constate: ÔÇ×Grecia, Serbia ┼či Muntenegru s-au ├«ndoit ca teritoriu, Bulgaria a dob├«ndit ┼úinuturi ├«ntinse la miaz─âzi, Albania a devenit un stat de sine st─ât─âtor... Numai un singur neam, arom├ónimea, arm├ónamea noastr─â, nu ┼či-a putut asigura pentru sine, din ├«ntregul teritoriu ocupat odinioar─â de turci, nici o bucat─â de p─âm├«nt unde s─â-┼či poat─â ad─âposti fiin┼úa sa etnic─â ┼či s─â poat─â lua parte, ca membru egal ├«ndrept─â┼úit, ├«n concertul popoarelor din r─âs─âritul Europei. A┼čadar, pacea ├«ncheiat─â la Bucure┼čti s-a stabilit cu nesocotirea ideii preconizate de noi ┼č├«nfiin┼úarea unei Macedonii autonome┼ú.ÔÇť

├Äntr-o conferin┼ú─â ┼úinut─â la Gala┼úi pe 25 august 1915, Tache Papahagi va fi mai precis ├«n repro┼čurile f─âcute Rom├óniei, care nu a putut interveni ├«n Balcani dec├«t invoc├«nd chestiunea arom├óneasc─â: tocmai aceasta ÔÇ×i-a permis s─â participe ┼či s─â aib─â un cuv├«nt de spus la conferin┼úele de la Londra ┼či Sankt PetersbugÔÇť, ├«nainte ca problema arom├óneasc─â s─â degenereze, ÔÇ×spre marea noastr─â nefericireÔÇť, ├«n problema Cadrilaterului.

Se poate oare conchide c─â asisten┼úa cultural─â ┼či politic─â acordat─â arom├ónilor, timp de jum─âtate de secol, avea alte motiva┼úii ┼či urm─ârea cu totul alte scopuri? Unii au spus-o, chiar ┼či Iorga a sugerat-o mai t├«rziu, ├«n 1933. ├Än tot cazul, nici unul dintre intelectualii arom├óni din genera┼úia traduc─âtorului lui Homer ├«n rom├ón─â ┼či a autorului monumentalului Dic┼úionar dialectal arom├ón, ap─ârut ├«n 1963, nu s-a ├«ncumetat s─â critice direct deciziile ┼či politica dus─â de statul rom├ón, ceea ce le-a permis s─â continue s─â serveasc─â, f─âr─â mari iluzii, ÔÇ×cauzaÔÇť ÔÇô at├«t pe plan cultural, realiz├«nd o oper─â inestimabil─â p├«n─â azi, c├«t ┼či pe plan politic, f─âr─â succes, ├«n rarele ocazii care s-au ivit.

Mai verosimil─â pare a fi explica┼úia sugerat─â de contele Aehrenthal, viitorul ministru de Externe austro-ungar, ├«n misiva trimis─â cancelarului Galukowski pe 18 ianuarie 1898: ÔÇ×Prin ├«ntemeierea de biserici ┼či ┼čcoli rom├óne┼čti, Regatul urm─âre┼čte dou─â ┼úeluri: unul platonic-na┼úional ┼či unul practic-politic. Grandomania indigen─â socoate drept o sf├«nt─â datorie s─â intervin─â oriunde exist─â interese etnice rom├óne┼čti, pentru a le ocroti ┼či tutela. ├Än ce-l prive┼čte pe politicianul pragmatic, el se intereseaz─â de cu┼úovlahi doar pentru a avea posibilitatea s─â-i foloseasc─â, dac─â e cazul, drept obiect de compensa┼úie ├«n raporturile cu Bulgaria.ÔÇť Pentru a evita orice ne├«n┼úelegere, trebuie ├«ns─â reamintit c─â statul rom├ón a intervenit la cererea ┼či cu concursul activ al frunta┼čilor arom├óni ostili tentativelor hegemonice ale na┼úionali┼čtilor ┼či statului grecesc. Alt─â carte, ei nu aveau de jucat. F─âr─â interven┼úia Rom├óniei, poate c─â nu s-ar vorbi azi despre arom├óni, dec├«t la trecut.

Un r─âspuns tran┼čant privind politica Rom├óniei ├«n Balcani ├«n perioada 1864-1913 nu este posibil, iar conjecturile pe aceast─â tem─â nu pot duce dec├«t la un impas. Mai productiv, ├«n ceea ce prive┼čte situa┼úia arom├ónilor ├«nainte ┼či mai ales dup─â pacea de la Bucure┼čti, ar fi s─â consider─âm acest eveniment ca sf├«r┼čitul unui ciclu na┼úional. Un sf├«r┼čit dureros, previzibil totu┼či, intuit de unii, anun┼úat de al┼úii, care ├«ns─â nu a fost asumat; ceea ce a f─âcut, din motive contradictorii, ca problema arom├ónilor s─â r─âm├«n─â de actualitate p├«n─â azi, sub forma unei dileme greu de rezolvat, care a ap─ârut dup─â decembrie 1989.

Societatea Macedorom├ón─â a supravie┼úuit, ba chiar a prosperat, dup─â 1913, la Bucure┼čti, ┼či asta p├«n─â la supendarea ei, sub regimul comunist. Activit─â┼úile ├«i erau ├«ns─â de alt─â natur─â, ca ┼či politica statului rom├ón, care continua s─â ├«ntre┼úin─â ┼čcoli rom├óne┼čti ├«n Grecia, f─âr─â ├«ns─â s─â reitereze cererile anterioare privind ocrotirea arom├ónilor. Dezangajarea a fost progresiv─â, ├«ns─â ireversibil─â, cum o dovede┼čte ┼či faptul c─â statul rom├ón  nu a intervenit sub nici o form─â ├«n ini┼úiativele izolate luate ├«n Primul ┼či al Doilea R─âzboi Mondial.

Situa┼úia va deveni, ├«ntr-un fel, ┼či mai emblematic─â sub regimul comunist. Problema arom├óneasc─â devine tabu, ceea ce nu ├«mpiedic─â realizarea ┼či publicarea unor lucr─âri de mare calitate ├«n materie de literatur─â, lingvistic─â ┼či istorie arom├ón─â. ├Än perioada interbelic─â, pozi┼úia public─â a arom├ónilor ÔÇô mul┼úi veni┼úi ├«n Rom├ónia ├«nainte de 1913 ┼či juc├«nd uneori un rol de prim rang, mai ales ├«n via┼úa cultural─â ÔÇô este foarte clar─â: aceasta e ┼úara noastr─â, a f─âcut ce-a putut pentru noi, s├«ntem rom├óni, fideli angajamentelor anterioare, alternativa const├«nd ├«n salvarea patrimoniului nostru, ceea ce nu e posibil dec├«t ├«n (┼či cu) Rom├ónia, ├«n celelalte state, situa┼úia fiind definitiv blocat─â. Din acest punct de vedere, n-au intervenit schimb─âri majore sub regimul comunist.

Consensul privind aceast─â op┼úiune a fost brutal rupt la ├«nceputul anilor 1990. Imediat dup─â c─âderea lui Ceau┼čescu, chestiunea arom├ón─â a ├«ncetat subit s─â mai fie tabu, ├«n timp ce noi teme, greu de conceput ├«nainte, interveneau ├«n dezbaterile publice. Ce ne diferen┼úiaz─â de ceilal┼úi, inclusiv de rom├óni? De ce p─ârin┼úii sau str─âmo┼čii no┼čtri au venit ├«n Rom├ónia? Ce vrem noi, arom├ónii? ÔÇ×S─â ne p─âstr─âm limbaÔÇť ÔÇô au spus-o to┼úi clasicii, de la Pericle Papahagi p├«n─â la Matilda Caragiu. Dar cum? ├Äi critic─âm pe greci c─â ne grecizeaz─â, pe al┼úii c─â ne slavizeaz─â, dar ├«n Rom├ónia nu s├«ntem ┼či noi pe cale de a ne ÔÇ×rom├ónizaÔÇť? Cum se poate transmite o limb─â f─âr─â un cadru institu┼úional minimal? Unele dintre aceste ├«ntreb─âri fuseser─â deja formulate, ├«n anii 1980, ├«n publica┼úiile arom├óne din diaspora occidental─â, compus─â mai ales de arom├óni venind din Rom├ónia, n─âscu┼úi ├«ns─â ├«n celelalte ┼ú─âri balcanice ┼či ├«n contact permanent cu ÔÇ×coetniciiÔÇť lor din Balcani ┼či mai ales din Rom├ónia. Chiar dac─â, ini┼úial, ei se situau pe pozi┼úia conservatoare a ÔÇ×clasicilorÔÇť, redactorii acestor publica┼úii erau sensibili la evolu┼úia ideilor despre na┼úiune ┼či despre respectul minorit─â┼úilor ├«n Occident. Primele peti┼úii priveau situa┼úia din Grecia, care ├«ncepea s─â se deblocheze, ├«n perspectiva intr─ârii ├«n Comunitatea European─â, permi┼ú├«nd constituirea asocia┼úiilor vlahe panelene. C─âderea comunismului ├«n celelalte ┼ú─âri din Balcani se va traduce, la r├«ndul ei, prin revendic─âri culturale ┼či politice inedite pentru lumea arom├ón─â.

Totu┼či, manifestarea public─â cea mai spectaculoas─â a avut loc ├«n Rom├ónia, din motive care dep─â┼čeau rela┼úia privilegiat─â ├«ntre aceast─â ┼úar─â ┼či arom├óni. Independent de contribu┼úiile ÔÇ×clasicilorÔÇť studiilor arom├óne, urma┼čii coloniz─ârii Cadrilaterului veneau cu o contribu┼úie mult mai pre┼úioas─â: ei conservau limba ┼či voiau s─â o perpetueze. ├Äncetul cu ├«ncetul, constituirea ┼či conservarea unui patrimoniu specific nu mai era unica solu┼úie alternativ─â, iar respectul pentru angajamentele predecesorilor ├«n favoarea ÔÇ×patriei-mam─âÔÇť nu mai avea aceea┼či semnifica┼úie. Particularismul arom├ón se exprima f─âr─â complexele de odinioar─â, ├«┼či revendica dimensiunea suprana┼úional─â ┼či c─âuta s─â se manifeste ├«n acord cu noile norme europene. Rezolu┼úia 1333/1997 a Consiliului Europei nu recomanda ea ocrotirea limbii ┼či a culturii arom├óne ├«n toate ┼ú─ârile ├«n care tr─âiesc arom├óni, deci ┼či ├«n Rom├ónia? Mai r─âm├«nea ├«ns─â un detaliu, nu chiar neglijabil: m─âsurile susceptibile s─â asigure o asemenea ocrotire. ├Än aceast─â perspectiv─â trebuie v─âzut─â depunerea, dup─â multe discu┼úii interne contradictorii, de c─âtre Comunitatea Arom├ón─â din Rom├ónia, a cererii de recunoa┼čtere a minorit─â┼úii arom├óne ├«n Rom├ónia, ├«n 2005. Reac┼úiile arom├ónilor care se opun acestei decizii ÔÇô din motive multiple, de la convingeri personale p├«n─â la interese nu mai pu┼úin personale, trec├«nd prin frica de a fi catalogat ca minoritar sau de a pierde reputa┼úia asociat─â cu originea sa arom├ón─â ÔÇô au fost foarte dure. Inutil de precizat c─â acest ┼čoc provoac─â ┼či exacerbeaz─â na┼úionalismul rom├ónesc al unora ┼či na┼úionalismul arom├ónesc al altora, acesta din urm─â constituind o noutate care s-a afirmat mai ales dup─â 2005, c├«teodat─â sub forme derutante, precum adoptarea unui curios neologism pentru a-i desemna pe arom├óni ÔÇô ÔÇ×makedonarm├óniÔÇť ÔÇô, care are, poate, avantajul de a-i individualiza pe arom├ónii din Rom├ónia fa┼ú─â de compatrio┼úii lor rom├óni, dar care ├«i ├«ndep─ârteaz─â de coetnicii lor din Balcani.

Aceste manifest─âri pot fi asociate cu o tendin┼ú─â curent─â ├«n Rom├ónia: odat─â cu c─âderea comunismului, o lu─âm de la cap─ât, ca ┼či cum nu s-ar fi ├«nt├«mplat nimic, timp de patru decenii. Societatea de cultur─â macedorom├ón─â a fost reactivat─â ┼či a reluat firul dezbaterilor din perioada interbelic─â, manifest├«nd pu┼úin interes pentru realit─â┼úile actuale. Statul rom├ón se revendic─â ┼či el de la tradi┼úie, de la o tradi┼úie care, pe alocuri, aminte┼čte de grandomania ┼či pragmatismul politicienilor de alt─âdat─â. Iar militan┼úii ┼či simpatizan┼úii mi┼čc─ârii arom├óne autonome s├«nt din ce ├«n ce mai tenta┼úi de revendic─âri na┼úionale care, inevitabil, denatureaz─â spiritul european ce domina ini┼úial. ├Än mod evident, nici unii, nici ceilal┼úi nu au realizat c─â pacea de la Bucure┼čti a ├«nsemnat sf├«r┼čitul ciclului na┼úional pentru arom├óni ┼či necesitatea de a inova, de a c─âuta alte c─âi pentru a-┼či afirma ┼či cultiva reperele ┼či valorile. C├«t despre recenta modificare a legii 299/2007, votat─â anul acesta de Parlamentul rom├ón, ea include ├«n categoria ÔÇ×rom├ónilor de pretutindeniÔÇť pe ÔÇ×arm├óni, arm├ónji, arom├óni, basarabeni, cu┼úovlahi, daco-rom├óni, f─âr┼čero┼úi, her┼úeni, istro-rom├óni, latini dun─âreni, macedorom├óni, macedo-rom├óni, maramure┼čeni, megleni┼úi, megleno-rom├óni, moldoveni, moldovlahi, rr─âm├óni, rum├óni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-arm├ónji, precum ┼či toate celelalte forme lexicale ├«nrudite semantic cu cele de mai sus.ÔÇť Astfel, ea ne reaminte┼čte c─â Rom├ónia e ┼úara care a dat nu numai un Urmuz sau un Eugen Ionescu, dar ┼či mul┼úi al┼úi creatori ÔÇô involuntar, desigur, ├«ns─â cu at├«t mai pre┼úio┼či, ├«n materie de absurd.

A doua zi dup─â memorabila ┼čedin┼ú─â din Parlament, George Vrana trimitea, pe Forumul Arm├ónamea, un poem intitulat ÔÇ×Tu uranolu absurdu a BalcanluiÔÇť (ÔÇ×├Än cerul absurd al BalcanuluiÔÇť), care ├«ncepe astfel: ÔÇ×Numa amea nu easti pri v├«rn├« hart├«, / ma yramili a lÔÇÖei lumbrusescu / tu urano... // Inima mea nu easti iuva, / ama bati cu puteari ninga voi, / fra┼úlÔÇÖi a melÔÇÖi balcani┼ú ┼úi u-ngropa┼ú, / u c├«lca┼ú dipriun├« ┼či u lua┼úi azvarna / pri suc─âchili a Balcanlui/ta s-hi┼ú c├«ndisi┼ú/ti niexisten┼úa a mea...ÔÇť ÔÇô ÔÇ×Numele meu nu se g─âse┼čte pe nici o hart─â, / dar literele lui str─âlucesc / ├«n cer... // Inima mea nu este nic─âieri, / dar bate cu putere l├«ng─â voi, / fra┼úii mei balcanici, ce o-ngropa┼úi, / o c─âlca┼úi ne├«ncetat ┼či o t├«r├«┼úi / pe str─âzile Balcanului, / ca s─â fi┼úi convin┼či / de neexisten┼úa mea...

Nicolas Trifon este eseist. A publicat volumul Arom├ónii ÔÇô pretutindeni, nic─âieri, tradus din limba francez─â de Adrian Ciubotaru, Editura Cartier, 2012.

Foto: L. Muntean

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.