Dezordinea simbolică (X) - indivizi alfa, ritualuri și dezvirginări

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Dragoste şi răzbunare jpeg

Înainte de 1989, în majoritatea grupurilor de prieteni cu pasiuni comune pentru muzici, teatru, lectură şi filme, indivizii alfa erau, deseori, cei care rostuiau sau reuşiseră să tezaurizeze cît mai multă „marfă culturală“. La început, marile tezaure din casele celor care se refugiau imaginar în cultura lumii libere însemnau cît mai multe cărţi, benzi de magnetofon, casete audio şi discuri de vinil. Anii ’80 au adus playerul video, marea găselniţă care a pus în umbră toate celelalte elemente ale tezaurului. Apartamentele, uscătoarele din blocuri, cluburile caselor de cultură, sălile de lectură ale căminelor studenţeşti deveniseră neîncăpătoare. Voiam cu toţii să vedem minunea de a-ţi pune tu ce film doreai, de a-l vedea de cîte ori aveai chef, de a da înainte şi înapoi, de a îngheţa imaginea, de a vedea cum arăta de-adevăratelea un film porno, un film cu Bruce Lee sau o ecranizare după Shogun. 

La ceva vreme de la trecerea primului val de entuziasm pentru filme comerciale şi videoclipuri muzicale, au început să apară, timid, şi filmele „de cinematecă“, piesele de rezistenţă ale istoriei cinematografului. Numai că acestea din urmă erau mult mai greu de rostuit. Cei foarte puţini care reuşeau această performanţă rămîneau pe veci în amintirea prietenilor, construindu-şi socluri de notorietate şi respect care păreau că n-ar putea fi dărîmate niciodată. Să deţii nişte casete video cu „filme mari“ sau cu concerte ale „greilor“ însemna să te transformi, dintr-odată, într-un soi de demiurg, de centru al atenţiei prietenilor, de star, de individ alfa al anturajului din care făceai parte. Valoarea „mărfii“ pe care o aveai se transfera cumva şi asupra ta. Deţinătorul de filme, de discuri şi de cărţi nu dobîndea doar notorietate, ci şi un soi de aură, o reputaţie de iniţiat. Lucru cît se poate de firesc. Vedeam lucrurile acelea ca pe nişte comori greu de evaluat. Aveam ocazia să le pipăim, să le mirosim, să le contemplăm ambalajele vreme de cîteva ceasuri şi, în cele din urmă, cu infinită emoţie, să le vedem şi să le ascultăm. Posesorul lor le avea la dispoziţie oricînd. Erau ale lui. Dispunea, cum avea el chef, de ceva ce însemna enorm pentru noi. Fără să ştim, doar pentru simplul fapt că „marfa“ era a lui, transferam asupra omului cu pricina o parte din valoarea artistică a „mărfii“ şi îl învesteam cu o prezumţie de competenţă înaltă. Deseori, această prezumţie avea o justificare serioasă, un suport real, în calitatea umană a unora dintre aceste personaje. Alteori însă, fără să ne gîndim prea mult, lucram la piramida reputaţiei cuiva, folosind acelaşi mecanism mental al copilăriei, cînd aura de star a unora dintre prietenii de pe stradă sau de la scara blocului era direct proporţională cu numărul şi calitatea jucăriilor pe care le aveau. 

Momentul sosirii unei casete video originale, clipa scoaterii din ambalaj a unui disc nou, secunda de linişte dinaintea desfacerii unui colet cu casete audio venite „de afară“ ar fi foarte greu de înţeles azi. Atunci, erau momente de mare emoţie, de fascinaţie ritualică. În multe cazuri, aceste momente de desfacere, de admirare a ambalajului, de înlăturare, cu infinită precauţie şi cu respect, a pojghiţei de celofan fin care proteja obiectul deveneau evenimente importante în viaţa unora dintre noi. Fără să ne dăm seama, încărcătura emoţională a acestor momente mergea pînă departe, în străfundurile fiinţei. 

Vă amintiţi că momentul de desfacere a unui ambalaj neatins se numea dezvirginare? Vă amintiţi că „dezvirginam“ casete, discuri, pachete de ţigări, sticle cu băuturi rare, pe care le priveam ca pe nişte toteme? Transferam, fără să ştim, ceva profund, în gestul fizic al desfacerii ambalajului unor obiecte rare, la care rîvneam cu anii. Încărcătura emoţională a acelor clipe e foarte greu de redat azi. Dar, dincolo de zîmbetul care poate înflori la auzul felului în care denumeam desfacerea unui ambalaj, cuvîntul pe care l-am ales pentru acest act, pentru acest gest, nu e doar o joacă, o toană hîtră a plăcerii noastre de a aşeza sublimul în imediata apropiere a derizoriului. Cu sau fără ironia de rigoare, dezvirginarea unui disc, a unei casete, a unui pachet de ţigări sau a unei sticle cu o băutură rîvnită, ruperea cu nesfîrşită precauţie a foiţei care proteja „comoara“ însemna un eveniment important. Iar de dezvirginat, nu se dezvirgina orice. O sticlă de vin „de şaişpe ţîţe“, un pachet de Carpaţi, un disc al Romicăi Puceanu, o eugenie, o ciocolată cu rom sau o sticlă de ţuică „Ochii lui Dobrin“ nu se dezvirginau. Nici nu ne-ar fi trecut prin cap să putem spune aşa ceva. Astea se desfăceau, pur şi simplu. Un pachet de Kent, un disc cu Pink Floyd, un borcan de Nutella, un pachet de gumă Wrigley’s sau o sticlă de whisky, astea da, se dezvirginau. Prin urmare, nu dezvirginam ce aveam la dispoziţie, ce puteam găsi la îndemînă, ci ceva la care jinduiam, ceva în care ipostaziam puritatea calităţii, ceva care se transforma în privilegiul de a consuma, de a savura, de a contempla un lucru de soi. 

În cazul discurilor de vinil, grija, veneraţia pentru obiectul în sine şi pentru valoarea artistică pe care o conţinea, atenţia, consideraţia se manifestau, după dezvirginare, într-o suită de gesturi care căpătau, prin repetare, un aer ritualic. Colecţionarii serioşi ţineau discurile ca pe nişte comori inestimabile. Întotdeauna „în picioare“, nu culcate. Mai întotdeauna în dulapuri, în piese de mobilier cu grijă alese, pe rafturi şterse de praf zilnic sau în dosul unor uşi furniruite, închise cu cheiţe păstrate cu sfinţenie, în cutioare cu valoare de tabernacol.

(va urma)  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: