Dezordinea simbolic─â (V)

Publicat în Dilema Veche nr. 358 din 23 - 29 decembrie 2010
R─âzbun─âri, patimi, resemn─âri jpeg

- marea evadare -

Am amintit, ├«n episoadele din s─âpt─âm├«nile trecute, despre mecanismul religios al comunismului. ├Äntre studiile dedicate religiilor politice ┼či mecanismelor religioase ale construc┼úiei ideologice ├«n statul totalitar exist─â c├«teva lucr─âri memorabile. De la Eric Voegelin, de la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ30, p├«n─â azi, unii fream─ât─â de entuziasm la orice apari┼úie a unui studiu care mai pune o c─âr─âmid─â la edificiul teoretic al examin─ârii resorturilor religioase din ideologiile totalitariste. Al┼úii fac urticarie, instantaneu, la auzul unor asemenea ÔÇ×bazaconiiÔÇť ┼či depl├«ng maniile speculative care ÔÇ×degradeaz─âÔÇť, ÔÇ×polueaz─âÔÇť, prin g├«ndire contemporan─â, orice form─â de ├«n┼úelegere a sacrului ┼či a religiosului.  Nu ├«nspre aceast─â zon─â de conflict teoretic se ├«ndreapt─â ├«ncercarea de fa┼ú─â, ci c─âtre arsenalul simbolic al comunismului ┼či spre repertoriul de moravuri func┼úionale ┼či interpretative, mo┼čtenirea de apuc─âturi pe care presiunea simbolic─â a sistemului le-a l─âsat ├«n urm─â, prin cotloanele vie┼úilor noastre. Altminteri, ├«n ceea ce prive┼čte situarea, de o parte sau de cealalt─â a baricadei care marcheaz─â spa┼úiul de disput─â asupra accept─ârii existen┼úei religiilor politice, cred c─â op┼úiunea a fost evident─â, de-a lungul episoadelor trecute.

R─âm─âsesem, ├«n num─ârul anterior, la interpretarea autovalorizant─â a celebrei ziceri ÔÇ×Capul plecat sabia nu-l taieÔÇť. Cea mai spectaculoas─â deslu┼čire de sens era cea care spunea c─â minunata vorb─â se refer─â la capul plecat cu g├«ndul. La capul care a ales s─â tr─âiasc─â ├«ntr-o alt─â realitate. ÔÇ×Vede┼úi voiÔÇŽ ÔÇô spunea un prieten, pe vremea aia ÔÇô, ÔÇŽtreaba e foarte clar─â. Nu exist─â dubiu ├«n povestea asta. Nu se zice c─â e vorba de capul aplecat, ci plecat. ─éla care a scos vorba asta, cine ┼čtie c├«nd, c-o fi fost sub boierii no┼čtri, sub turci, sau dracuÔÇÖ s─â-l pieptene sub cine, n-a fost un t├«mpit. ─éla a l─âsat loc de mai multe ├«n┼úelesuri ├«n chestia asta. Adic─â tu po┼úi fi cu corpul aici, dar mintea, con┼čtiin┼úa ta a plecat deja ├«n alt─â parte. N-are nimeni ce s─â-┼úi fac─â. Nu se poate b─âga nimeni ├«n capul t─âu s─â vad─â ce-i acolo.ÔÇť 

Sub uria┼ča presiune a sistemului, individul marcat de propria neputin┼ú─â, dar ┼či de bre┼čele de complicitate pe care le g─âsea pentru a tr─âi mai bine, desc─ârca, prin fabula┼úie, toat─â aceast─â culp─â difuz─â, toat─â aceast─â acumulare tensional─â, mai mult sau mai pu┼úin con┼čtient─â. Desc─ârcarea c─âp─âta cele mai diverse forme, de la bancurile politice, p├«n─â la delirul patriotic, de la identificarea cu sportivii rom├óni, care ob┼úineau rezultate mari la competi┼úiile interna┼úionale, p├«n─â la cele mai meschine forme de ascundere ├«n mul┼úime. Confuzia era cu at├«t mai mare cu c├«t primii ani sub conducerea lui Ceau┼čescu aduseser─â o relaxare a presiunii sociale, un nivel de trai ceva mai bun dec├«t ├«nainte, o aparen┼ú─â de deschidere spre Occident. ÔÇ×Str├«ngerile de ┼čurubÔÇť din anii care au urmat au fost un prilej perfect pentru g─âsirea celor mai diverse forme de evadare. Pentru c─â mutarea fizic─â ├«n alt spa┼úiu dec├«t cel al Rom├óniei Socialiste nu putea fi o op┼úiune a tuturor, fuga simbolic─â a devenit marele sport na┼úional al min┼úii. 

Se evada cu voio┼čie ├«n alte spa┼úii simbolice, dar ┼či ├«n propriul spa┼úiu, ├«n inventarea unei alternative eroice care s─â pun─â ├«n umbr─â realitatea trist─â ┼či uniformizat─â a vie┼úii de zi cu zi. A┼ča se face c─â manipul─ârile grosolane, fic┼úiunile ideologice ale istoriei oficiale impuse de puterea comunist─â erau tratate at├«t cu zeflemea ┼či ne├«ncredere, la nivelul oric─ârei interpret─âri de bun-sim┼ú, dar, ├«n mod paradoxal, func┼úionau ┼či ca nutre┼ú energetic pentru hr─ânirea apetitului fabulator care ne scotea din impasul creat de realitate. Pe de o parte, ironizam a┼čezarea lui Ceau┼čescu ├«n galeria eroilor neamului, dar, pe de alt─â parte, pompam eroism ┼či dimensiuni planetare ├«n legende patriotice construite pe acelea┼či platforme fic┼úionale pe care lucrau ┼či ideologii de serviciu ai regimului. G─âseam circumstan┼úe istorice din care s─â reias─â caracterul unic al poporului din care f─âceam parte, pentru a da uit─ârii frustrarea profund─â a prezentului. F─âceam bancuri cu Ceau┼čescu-analfabetul, Ceau┼čescu-cizmarul, dar, ├«n multe dintre ele, personajul ie┼čea bine, se descurca printr-o ┼čmecherie, ÔÇ×se scoteaÔÇť din situa┼úii, mai bine dec├«t colegii de banc, omologii din Uniunea Sovietic─â ┼či din Statele Unite.  Capul plecat cu mintea, evadat ├«┼či lua cu sine, ca ├«n boccelu┼úa oric─ârui fugar, c├«teva lucru┼čoare care ├«i aduceau aminte de sine. Locul de na┼čtere, copil─âria cu imaginile ┼či lumina ei, tinere┼úea ┼či exuberan┼úa descoperirii, iar printre ele, f─âr─â s─â ┼čtii sau s─â sim┼úi foarte precis, ├«┼či f─âceau loc ┼či nevoia de identitate clar─â, m├«ndria, aspira┼úiile. Toate astea trebuiau ├«mp─âcate cumva. Trebuia s─â tr─âie┼čti cu secretele din boccelu┼úa de fugar ├«ntr-o lume a imagina┼úiei, a aspira┼úiei, dar s─â te po┼úi ├«ntoarce oric├«nd, pentru a-┼úi mai vizita corpul fizic, prezent la apelul regimului din via┼úa real─â. ┼×i atunci, f─âr─â s─â ┼čtim, am ├«nceput s─â dezvolt─âm un soi de glum─â macabr─â, care spune c─â trebuie ca sistemul s─â ne fi putut seda, pentru a ne viola ├«ntr-un asemenea hal.

Prin 2001, am cunoscut un tip care lucra la Aeroportul de la Cluj. La o bere, cu mai mul┼úi amici, la un moment dat, a afirmat c├«t se poate de categoric: ÔÇ×Eu am fost disident pe vremea ailalt─â. Eu strigam ├«n fiecare zi, c├«t puteam de tare, Jos Ceau┼čescu!ÔÇť. Toat─â lumea a t─âcut, privindu-l cu o ne├«ncredere comp─âtimitoare. Omul a continuat ├«ns─â, la fel de convins: ÔÇ×Da, domÔÇÖle. Nu v─â uita┼úi a┼ča la mine. Eu lucram singur, ├«n cap─âtul pistei, la semnalizare, cu paletele. Ani de zile, ori de c├«te ori ateriza c├«te un avion, strigam c├«t m─â ┼úineau pl─âm├«nii: Jos Ceau┼čescu! Jos Ceau┼čescu!ÔÇť. 

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.