Dezordinea simbolic─â (IX) - dubla mimare

Publicat în Dilema Veche nr. 362 din 20 - 26 ianuarie 2011
Dezordinea simbolic─â (IX)   dubla mimare jpeg

Institu┼úia culturii alternative din perioada comunist─â a avut o sumedenie de chipuri. De la ┼čcolile neoficiale ale unor mae┼čtri care adunau ├«n preajma lor, cu riscuri, c├«┼úiva adep┼úi ai culturii sistematice, p├«n─â la credincio┼čii cultelor interzise care p─âstrau canoanele credin┼úei prin educa┼úie discret─â, ├«n familie, ┼či prin adun─âri clandestine ├«n casele unor curajo┼či, de la profesorul de liceu care alegea unul sau mai mul┼úi elevi c─ârora, ├«n timpul liber, le preda lucruri ├«n afara programei ┼čcolare, p├«n─â la arti┼čtii care organizau spectacole ├«n propriile locuin┼úe, experiment├«nd tehnici ┼či curente contemporane neagreate de c─âtre sistem, de la cenaclurile literare ┼či cinecluburile oficiale ┼či neoficiale, p├«n─â la audi┼úiile ┼či copierile de muzici ├«n sufragerii ticsite de prieteni, cultura alternativ─â a avut profilul de sect─â al oric─ârei activit─â┼úi clandestine.

├Än episodul de s─âpt─âm├«na trecut─â, aminteam existen┼úa c─âl─âuzelor evad─ârii imaginare, personajele de la v├«rful ierarhiei oric─ârui grup de prieteni, tipii care furnizau ÔÇ×marfaÔÇť cultural─â, coagulau mici comunit─â┼úi de oameni cu pasiuni comune ┼či deveneau trendsetterii anturajelor din care f─âceau parte. O ├«nt├«lnire cu un asemenea personaj putea fi ├«n egal─â m─âsur─â o ┼čans─â, dar ┼či o limitare. Devenite adev─ârate ÔÇ×institu┼úiiÔÇť ├«n comunit─â┼úile de prieteni ┼či cuno┼čtin┼úe, c─âl─âuzele erau, ├«n mod firesc, diferi┼úi ca oameni, dar se asem─ânau prin influen┼úa pe care o aveau asupra celorlal┼úi. Unii se mul┼úumeau cu rolul de coagulant ┼či furnizor de marf─â cultural─â, iar al┼úii deveneau un soi de sacerdo┼úi, de instan┼úe mediatoare ├«ntre ÔÇ×marea cultur─âÔÇť ┼či consumatorii din proximitatea lor.

A┼ča se face c─â, pentru unii dintre noi, perioada de maxim─â putere a rockului progresiv ┼či a jazz-rockului, ca ┼či siajul pe care acestea l-au l─âsat ├«n anii care au urmat, se identific─â abrupt ┼či ultimativ cu c├«teva repere pe care le-am dep─â┼čit foarte greu, sau deloc. ├Äncremenirea ├«n proiect e unul dintre cele mai frecvente diagnostice culturale ale tipului de receptare din acei ani. Pentru c─â nu cuno┼čteam ├«n mod direct contextul, lumea real─â din care veneau la noi, prin discurile pe care le ascultam ÔÇô Genesis, Yes, Pink Floyd, Mahavishnu Orchestra, Soft Machine ┼či multe alte nume mari ale acelor ani ÔÇô primeam aceast─â marf─â cultural─â ca pe o gur─â de aer salvator. Digeram ┼či r─âsdigeram aceste muzici, identific├«ndu-ne mult mai mult dec├«t cu un gest de cultur─â. Neav├«nd informa┼úie la prima m├«n─â din lumea real─â a Occidentului, pe care ├«l f─âceam teritoriul nostru de evadare imaginar─â, decoram universul nostru interior, camera noastr─â secret─â, cu emo┼úia, cu energia afectiv─â a apropierii ┼či identific─ârii cu fiecare disc. La noi nu aveau cum s─â ajung─â fenomenele ┼či curentele culturale ale acelor ani, ci esen┼úele tari pe care le-am distilat din pu┼úinul avut la dispozi┼úie. Existau destule ÔÇ×c─âl─âuzeÔÇť care f─âcuser─â o meserie, o voca┼úie, din aceast─â mediere a rela┼úiei fundamentaliste cu ÔÇ×marfaÔÇť cultural─â. Expertiza real─â ┼či competen┼úa se amestecau cu legenda, cu ├«nchipuirea, p├«n─â la delirul absolut al identific─ârii totale cu ceva care era prezentat ca entitate absolut─â, de nedep─â┼čit.

C─âl─âuza-instan┼ú─â, c─âl─âuza omniscient─â, c─âl─âuza care transforma ÔÇ×marfaÔÇť cultural─â ├«n extaz mistic reprezentau marile personaje, vedetele absolute ale grupurilor de prieteni. Erau personajele care oficiau ritualul evad─ârii simbolice, fabulo┼čii care de┼úineau cheile por┼úilor de unde se deschideau drumurile spre lumea ideal─â. Unii ├«┼či protejau c─âr┼úile ┼či discurile, instrumentarul mistic al evad─ârii, ca pe ni┼čte sfinte taine, sco┼ú├«ndu-le, din c├«nd ├«n c├«nd, la vedere, ┼či regiz├«nd, de fiecare dat─â, din pozi┼úia de ini┼úiat, spectacolul revela┼úiei artistice. Al┼úii erau genero┼či ┼či se consumau total ├«n aceste roluri, pun├«nd la dispozi┼úie, p├«n─â la uzarea complet─â, toat─â ÔÇ×marfaÔÇť cultural─â pe care reu┼čeau s─â pun─â m├«na. Mai to┼úi aveau ├«ns─â voca┼úia adun─ârii oamenilor, a coagul─ârii grupurilor. Aici, se emiteau verdictele. Aici, publicul ultracompetent devenea juriu.

Dup─â ÔÇÖ89, cele mai multe personaje ale acestei lumi a c─âl─âuzelor au c─âzut ├«n uitare. Nereu┼čind s─â dep─â┼čeasc─â realitatea faptului c─â, acum, oricine poate avea acces la orice, unii au sf├«r┼čit ├«n bra┼úele atotcuprinz─âtoare ale nevrozei. Al┼úii au r─âmas ├«n tran┼čee, de┼či r─âzboiul s-a terminat. Refuz─â contemporaneitatea ┼či se retrag ├«n trecut, la fel cum, pe vremuri, se retr─âgeau ├«n viitor. ├Än sf├«r┼čit, al┼úii, nu foarte mul┼úi, au ajuns, z├«mbind, acolo unde ├«┼či visau. ├Än prezent. ├Än ordinea simbolic─â a comunismului, reperele erau foarte clare, delimit─ârile exacte, seturile de r─âspunsuri precise st─âteau, impecabil aranjate, ├«n a┼čteptarea oric─ârei ├«ntreb─âri. ├Äns─â, ├«n cazul evad─ârii imaginare din aceast─â ordine, construc┼úia lumii alternative nu avea la ├«ndem├«n─â resursele nesf├«r┼čite ale puterii politice din via┼úa real─â. Nici n-ar fi avut cum. Comunismul st─âp├«nea discre┼úionar realitatea, dispun├«nd de cvasitotalitatea mijloacelor de crea┼úie simbolic─â, asediind, ├«n fiecare clip─â, avanposturile, dar ┼či teritoriile mai ad├«nci ale imaginarului. Lumea ideal─â ├«n care evadam nu era la concuren┼ú─â cu lumea real─â. Nu era o alternativ─â la care recurgeam din plictiseal─â sau din obi┼čnuin┼úa de a tr─âi cu posibilitatea de a alege. Refugierea ├«n imagina┼úie era singura modalitate de a sc─âpa de ofensiva, de teroarea, de obscenitatea spectacolului ├«n care trebuia s─â juc─âm ├«n via┼úa real─â.

F─âr─â s─â ne d─âm seama, ne-am subordonat unei duble condi┼úion─âri a simul─ârii. Fiecare, dup─â puteri, mimam, ├«n via┼úa real─â, participarea la ÔÇ×efortul ├«ntregului popor de edificare a societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate ┼či ├«naintarea Rom├óniei spre comunismÔÇť. Iar ├«n acela┼či timp mimam, ├«n imagina┼úie, tr─âitul ├«ntr-o lume liber─â.

(va urma)

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.