Dezordinea simbolic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 354 din 25 noiembrie - 2 decembrie 2010
R─âzbun─âri, patimi, resemn─âri jpeg

De ce ne identific─âm patriotic doar cu vorbele mari? De ce nu au ÔÇ×greutateÔÇť simbolic─â actualele ├«nsemne na┼úionale, sau cele ale marilor institu┼úii publice? De ce e delirant─â imageria principalelor locuri ├«n care statul ├«┼či exercit─â puterea? De ce t├«njim dup─â ordine social─â, ÔÇ×lume civilizat─âÔÇť ┼či via┼ú─â ÔÇ×ca-n GermaniaÔÇť? Nu pretind c─â am cheile acestor ├«ntreb─âri, dar v─â propun, vreme de c├«teva s─âpt─âm├«ni, un exerci┼úiu de g├«ndire simbolic─â.  

V─â mai aminti┼úi c├«t de important era, ├«nainte de 1989, ca atunci c├«nd aveai o pereche de blugi, s─â se vad─â eticheta de la spate ┼či capsele de la buzunare? V─â aminti┼úi c├«t de c─âutate erau pungile de plastic venite din Occident? Era o mare victorie s─â po┼úi ob┼úine (dincolo de c─âr┼úi, reviste, discuri) orice emblem─â, orice etichet─â care putea fi aplicat─â pe o hain─â sau pe un tricou. La mare pre┼ú erau ┼či ab┼úibildurile, ÔÇ×stickereleÔÇť de toate soiurile, multicolore, reflectorizante, cu care ne puteam decora bicicletele, gen┼úile de voiaj, penarele, mapele din piele sau din vinilin, ghiozdanele, frigiderele, u┼čile din cas─â, tot ceea ce putea fi prezentat, ar─âtat public. V─â mai aminti┼úi cum lipeam etichete cu Philips ┼či Sony pe aparatele de radio rom├óne┼čti ┼či pe radiocasetofoanele ruse┼čti? Atunci c├«nd nu exista ┼čansa de a face rost de unul dintre aceste ├«nsemne ale lumii libere, solu┼úia extrem─â era ┼čablonul de carton, care se suprapunea pe obiectul pe care doreai s─â-l inscrip┼úionezi, s─â-l ÔÇ×umpliÔÇť cu identitate, dup─â care trebuia s─â dai cu os├«rdie, ├«n spa┼úiile decupate, cu diferite vopsele sau cu crem─â de ghete. Plimbarea prin ora┼č, ┼úin├«nd sub bra┼ú unul sau mai multe discuri de vinil, ale uneia dintre legendarele trupe rock ale Occidentului, era o situare identitar─â ├«n toat─â regula, luat─â ├«n cel mai serios mod cu putin┼ú─â.  

Evad─ârile din ordinea simbolic─â a comunismului c─âp─âtau, uneori, dimensiuni de glum─â suprarealist─â. ├Än 1983, Dinamo ├«nvingea la Bucure┼čti, cu 3-0, pe SV Hamburg. Meciul s-a transmis ├«n direct, la televizor. Juc─âtorii germani purtau pe tricouri logotipul BP (British Petroleum), sponsorul echipei de la acea vreme. ├Än Rom├ónia, la meciurile din campionatul na┼úional, nici nu putea fi vorba, ├«n acei ani, de a ap─ârea pe stadion, purt├«nd pe tricou ├«nsemnul unui sponsor. Era o chestie capitalist─â, o dovad─â evident─â a exploat─ârii omului de c─âtre om. Abia ├«n prim─âvara lui 1988, la doi ani dup─â c├«┼čtigarea Cupei Campionilor Europeni, juc─âtorii de la Steaua ap─âreau, ├«n premier─â pe ┼úar─â, purt├«nd pe tricouri ├«nsemnele Ford. La dou─â s─âpt─âm├«ni dup─â transmisia ├«n direct a meciului cu Hamburg, la Govora, ├«n jude┼úul V├«lcea, se juca un alt meci, de mari ambi┼úii locale, ├«n campionatul jude┼úean. Echipa local─â, S─ân─âtatea Govora, ├«nt├«lnea rivalii de la P─âstorul Vaideeni. Departe de ochiul vigilent al cenzurii de la nivel central, juc─âtorii de la Vaideeni au f─âcut, cu de la ei putere, un excep┼úional transfer simbolic. E drept, gestul de crea┼úie artizanal─â a identit─â┼úii vizuale a unui brand inspirat din ce v─âzuser─â la televizor a fost ├«nt├«mpinat de publicul gazd─â cu r├«sete homerice ┼či ironii crunte, dar r─âm├«ne profund semnificativ, ├«n resorturile lui mimetice. Folosind un ┼čablon de carton ┼či crem─â neagr─â, de ghete, juc─âtorii de la Vaideeni au imitat ├«ntocmai contururile emblemei de pe tricourile nem┼úilor de la Hamburg. Cu o diferen┼ú─â. ├Än loc de BP, pe piepturile inimo┼čilor fotbali┼čti, se odihneau, m├«ndre ┼či pline de identitate, literele PV. De la P─âstorul Vaideeni.  

├Äns─â toate aceste recursuri la ├«mprumutul ┼či asumarea de identitate, de apartenen┼ú─â, de situare personal─â, nu veneau doar din forme u┼čoare de mimetism. Aceste afirma┼úii publice, nonverbale izvorau, ├«n mod firesc, ┼či din respingerea ordinii simbolice a sistemului comunist. Tr─âiam ├«n interiorul unui mecanism extrem de complex ┼či de bogat, un adev─ârat arsenal de imagerie simbolic─â din care, practic, nu prea puteai s─â ie┼či.  

├Änc─â de la cea mai fraged─â v├«rst─â intrai pe marea poart─â a ordinii simbolice a sistemului. Din pruncie ┼či p├«n─â la pensionare, ├«n func┼úie de meserie sau de v├«rsta la care te aflai, treceai, vr├«nd-nevr├«nd, prin mul┼úimea de organiza┼úii care compuneau societatea socialist─â multilateral dezvoltat─â. La maturitate, chiar dac─â nu deveneai membru al Partidului Comunist, tot ┼úi se g─âsea un loc ├«n gigantica organigram─â a puterii populare. Era aproape imposibil, at├«t pentru b─ârba┼úi, c├«t ┼či pentru femei, s─â nu figureze pe lista unei organiza┼úii, fie c─â era vorba de G─ârzile Patriotice, Frontul Democra┼úiei ┼či Unit─â┼úii Socialiste sau comitetele de femei. ├Än 1976, a ap─ârut Organiza┼úia ┼×oimii Patriei, g├«ndit─â s─â-i cuprind─â pe to┼úi pre┼čcolarii ┼či elevii, de la 4, p├«n─â la 7 ani. Era primul pas ├«n ordinea simbolic─â a sistemului. Uniformele cu pantalona┼či sau fuste albastre, c─âm─â┼ču┼úele portocalii, cu epole┼úi, fundi┼úele ro┼čii cu tricolor, ecusoanele, p─âl─âriu┼úele pentru fete ┼či ┼čapca albastr─â pentru b─âie┼úi erau prima linie a r├«ndurilor de uniforme pe care le ├«mbr─âcai de-a lungul unei vie┼úi. Tot atunci, ├«nc─â de la gr─âdini┼ú─â, primeai primele date ideologice ┼či p─âtrundeai ├«n vasta galerie de simboluri ale sistemului. ┼×oimul patriei trebuia s─â ┼čtie cum arat─â drapelul partidului, s─â recunoasc─â portretele tovar─â┼čului Nicolae Ceau┼čescu ┼či ale tovar─â┼čei Elena Ceau┼čescu, iar primirea ├«n organiza┼úie se f─âcea ├«n cadru festiv, cu p─ârin┼úi, educatori, autorit─â┼úi ┼či pionieri, care ├«nm├«nau, cu solemnitate, fundi┼úele, drapelul ┼či insignele organiza┼úiei. Pe urm─â, dup─â ├«mplinirea v├«rstei de 7 ani, dac─â erai merituos, cu rezultate bune la ├«nv─â┼ú─âtur─â ┼či purtare, intrai ├«n Organiza┼úia de Pionieri. Aici, solemnitatea momentului avea cu totul alte cote dec├«t cea de la festivit─â┼úile ┼×oimilor Patriei.  (continuarea ├«n num─ârul viitor) 

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.