Dezordinea simbolică

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Dragoste şi răzbunare jpeg

- cravata roșie de pionier -

Cravata roşie cu tricolor, centura cu pafta, cămăşile albe cu epoleţi, băştile, insignele, tresele, şnururile gradelor ierarhice ale organizaţiei, forumurile zonale şi naţionale  construiau un complex simbolic extrem de performant. Primirea în rîndurile Organizaţiei Pionierilor era un moment important în viaţa oricărui elev din România socialistă. În sălile principale ale muzeelor din oraşele ţării sau în preajma marilor monumente, în sunete de trompete şi de tobe, intrarea în Organizaţia Pionierilor căpăta o greutate simbolică importantă. În faţa vestigiilor istorice ale părinţilor daco-romani ai naţiunii, primirea cravatei roşii cu tricolor devenea momentul unei intrări sacre în rîndul lumii mai bune, pe care o promitea comunismul. Natura spectacolului acestor momente, decorul, costumele, cîntările corale, trompetele decorate cu steagul pionieresc, tobele, publicul emoţionat se constituiau în primul moment de sacralitate al religiei ateiste. 

A vorbi despre o formă de sacralitate a acestor mari spectacole nu e o forţare a interpretării sacrului. În substanţa acelor momente, veneraţia palpita, ca „marea inimă a naţiunii strîns unite în jurul partidului şi a conducătorului său“. Sigur că imediat după terminarea festivităţii, la plecare, puteai să-ţi auzi părinţii şi prietenii lor spunînd bancuri despre Stejarul de la Scorniceşti, sau bîrfind grangurii şi activiştii care participaseră la acţiune. Dar la ieşirea de la biserică nu se face acelaşi lucru? Nu se şoptesc povestioare şi observaţii uşor picante la adresa sacerdotului? Asta nu exclude prin nimic asumarea stării de veneraţie, de solemnitate, din timpul spectacolului religios. 

Urmarea ca la carte a funcţionării mecanismului sacralităţii, care se scoboară în simboluri multiplicate şi integrate în viaţa de zi cu zi, e cravata roşie cu tricolor. Trebuia să „cinsteşti“ acest simbol, prin virtuţi personale, prin continua perfecţionare, prin dragostea pentru adevăr, pentru patrie, pentru partid, prin oglindirea conduitei tale zilnice în valoarea simbolică a cravatei. Angajamentul pionieresc, rostit cu mîna pe drapel, sublinia cît se poate de limpede acest lucru: „…mă angajez să-mi iubesc patria, să învăţ bine, să fiu harnic şi disciplinat, să cinstesc cravata roşie cu tricolor“. Cîntecul cu valoare de imn, care purta entuziasmul pionieresc pe aripi muzicale, era la fel de limpede: „Am cravata mea, sînt pionier / Şi mă mîndresc cu ea, sînt pionier, / Flutură în vînt, zălog de legămînt, / Întîiul meu cuvînt, de pionier“. Cuvîntul de pionier era… sfînt, cum ar veni. În ordinea ideologică a vremii, era garanţia absolută a integrităţii morale, prima cărămidă de la edificiul personalităţii individuale care ajunge, la maturitate, la idealul atingerii nivelului de „revoluţionar de profesie“. O purtare greşită, o notă slabă însemnau „pătarea“ cravatei. Era foarte grav. Era macularea unui simbol sacru.  

Ca mecanism de semnificare, cravata pionierului e o uniune simbolică, un mariaj sacru, al steagului roşu al Partidului Comunist Român, cu drapelul naţional. „Patriei să-i dăm onorul, / Şi-un avînt pionieresc. / Purpura şi tricolorul / În cravate se-mpletesc“. Două obiecte esenţiale, de fapt cele mai importante elemente din repertoriul simbolic al naţiunii, se uneau într-o căldură şi o dragoste protectoare, care se aşezau cuminţi pe gîturile fragede ale copiilor patriei. O adevărată confirmare, asemănătoare, ca „gramatică“ sacră, celei din creştinismul catolic. Dacă în catolicism confirmarea e o întărire a botezului, odată cu împlinirea vîrstei de şapte ani, în comunism, rostirea angajamentului şi primirea cravatei roşii cu tricolor reprezintă o întărire a „botezului“ ateist, oficiat odată cu intrarea în rîndurile Organizaţiei Şoimilor Patriei. Dobîndirea statutului de pionier e o confirmare în toată regula a intrării în rîndul marii comunităţi a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. 

Vă mai amintiţi steagul pionieresc? Roşu, purtînd în centru emblema pionierilor, un ansamblu simbolic aducînd împreună flacăra ştiinţei şi a tehnicii, spicele de grîu ale holdelor mănoase ale patriei, roata dinţată a industrializării şi, evident, cartea deschisă, aşezată pe drapelul naţional. Toată această poveste minunată, spusă prin comprimări simbolice, se odihnea pe steagul roşu, mătăsos, fin şi plăcut la atingere, tivit cu franjuri galbene. Design-ul general al Organizaţiei Pionierilor, arsenalul simbolic al uniformelor, accesoriilor, insignelor, steagurilor, layout-ul revistei Cutezătorii, organul de presă care oglindea activitatea organizaţiei naţionale şi a celor zonale şi locale erau lucrări cu totul remarcabile la nivelul calităţii materialelor şi al execuţiei. Marele spectacol al imageriei organizaţiei avea parte de o viziune foarte coerentă la nivelul gîndirii de „brand“, dar şi la nivelul calităţii detaliilor.  

Una dintre cele mai bune dovezi ale acestei calităţi e faptul că, dacă aveai curaj să furi un drapel pionieresc, şi dacă se găsea vreo rudă sau vreun prieten care să se priceapă la croitorie, puteai să scoţi un şort la mare modă, să ieşi ţanţoş la fotbal, purtînd pe tine ceva foarte asemănător cu ce purta Ian Rush de la FC Liverpool. 

Între 1985 şi 1989, la conducerea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor s-a aflat Poliana Cristescu, soţia lui Nicu Ceauşescu. Pe seama ei circula una dintre cele mai subtile şi savuroase glume, cu trimitere spre capacităţile de savant chimist ale Elenei Ceauşescu. La întrebarea „Cum o cheamă pe nevasta lui Nicu Ceauşescu?“, se răspundea dintr-o suflare: „Poliana Cristescu“. Iar continuarea e legendară: „Nu. N-o cheamă aşa. Pe ea, de fapt, o cheamă Ana. Da’ a polimerizat-o soacră-sa.“    

(va urma)  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.