Detectorism, protecţie, agresiune

Publicat în Dilema Veche nr. 718 din 23-29 noiembrie 2017
Detectorism, protecţie, agresiune jpeg

Trebuie să ofere statul o recompensă detectoristului onest care predă descoperirea? Folosesc termenul „recompensă“ pentru că a vorbi de achiziționarea de către muzee a unor piese care aparțin de drept statului român ar fi oricum incorect. Răspunsul ar trebui să fie nu, din motivul simplu că, într-un scenariu ideal, detectoriștii ar trebui să fie însoțiți pe teren de un arheolog care să participe la descoperire. Dacă asta nu se va putea, atunci o recompensă oferită detectoristului mi se pare o idee acceptabilă doar cu multe condiții. Sume prea mari au ajuns pînă acum la detectoriști, prin muzee, în schimbul descoperirilor lor, interpretîndu-se excesiv dispozițiile unor legi ambigue (art. 49 din Legea nr. 182/2001 și art. 2 din OG 43/2000).

Văd deci recompensa asta ca minimală, simbolică, o plată ex gratia, așadar nu o plată pentru un obiect, ci un fel de, să spunem, decontare a cheltuielilor rezonabile făcute de aducător, în orice caz, o sumă suficient de mică încît legiuitorul să aibă certitudinea că ea nu poate încuraja sub nici o formă derapajele înspre braconaj. Descoperirea n-ar trebui, de altfel, să fie recompensată financiar deloc; detectoristul a fost deja recompensat prin fiorul descoperirii și lărgirea orizontului istoric, care sînt – mai degrabă decît dorința de înavuțire – motivele pe care acești hobbyiști, mulți dintre ei foarte sinceri, le invocă de obicei public. Recompensa simbolică poate încuraja dezvăluirea promptă și completă, fiind un tip de compromis practic (un alt compromis de acest tip este cel din politica „amendă atîta pe loc sau dublu mai tîrziu“, care nu înseamnă că infracțiunea mea devine de două ori mai puțin gravă dacă am plătit amenda pe loc). Cumpărarea de descoperiri făcute cu detectorul, ca politică de stat, motivînd că altminteri ele vor ajunge în străinătate sau vor fi topite, are un scop aparent nobil în imediat, dar mă tem că poate pregăti dezastre în viitor, tot așa cum ar face-o, desigur la un cu totul alt nivel de gravitate, acceptarea de către stat a condițiilor financiare ale celor care iau ostatici.

Recompensa ar trebui oferită, mă gîndesc, doar dacă descoperirea predată primarului (care este, după lege, cel care o aduce ulterior la muzeu) are o proveniență sigură,documentată și legală. Între altele, ea trebuie însoțită de coordonatele GPS al descoperirii și de traseul GPS (tracklog) al zilei respective (ca în Ungaria), care atestă că obiectul nu provine dintr-o zonă cu patrimoniu cunoscut și cercetat sau doar reperat (aici ar interveni imediat poliția). Asta presupune și protejarea instantanee a oricărui sit nou. Între descoperirea unui sit și protejarea lui legală concretă pot trece, din păcate, ani. În această vreme, aceia dintre detectoriști cu ambiții de braconieri, poate puțini, dar foarte periculoși, din care unii sînt mai la curent cu tot ce se descoperă decît unii arheologi, îl pot jefui lucrînd, formal, în afara limitelor unui sit. În plus, trebuie stabilit, prin verificarea ulterioară, împreună cu arheologul, că prin descoperire nu a fost distrus contextul arheologic al obiectului. Orice discuție despre detectoare trebuie într-adevăr să plece de la definiția legală a patrimoniului, bazată pe Convenția de la La Valetta (1992), la care sîntem parte, introdusă apoi de obicei explicit în legislația națională (în Franța în codul patrimoniului, art. L510-1, la noi fiind vorba de „urmele manifestărilor umane, împreună cu terenul“ în care se descoperă bunuri de patrimoniu, art. 2, alin. 1, lit. b) din OG nr 43/2000): patrimoniul arheologic nu constă doar în obiecte, ci și în contextul lor. Asta înseamnă, practic, că distrugerea contextului unor vestigii arheologice este o distrugere de patrimoniu. Acest „context“ este Biblia pe care trebuie să jure orice arheolog, de la debutanți la directorii de muzee. De aceea, ca în mai multe landuri germane, pentru autorizația de utilizare a detectorului ar trebui sa urmezi un curs de arheologie (la capătul căruia de altfel primești, și ești obligat să folosești mereu, un sistem GPS). Toate aceste condiții nu reprezintă oricum un regim aspru: șapte state din UE nu prevăd nici o recompensă pentru aceste descoperiri, sau doar în cazuri excepționale. Recompensa cred, deci, că nu trebuie să fie nimic mai mult decît o recunoaștere, cu minimă dimensiune financiară, a colaborării unui hobbyist onest cu arheologia.

Aici trebuie adăgate două vorbe despre descoperirea „întîmplătoare“, cea recompensată prin lege. În primul rînd, e imposibil să descoperi ceva în mod întîmplător pe un sit protejat – ar fi ca și cum ai descoperi întîmplător un butoi cu vin în pivnițele unei podgorii sau bani în seiful unei bănci. Orice intervenție cu detectorul de metale pe un sit protejat reprezintă braconaj. În puține state (Cehia, Danemarca, Italia, Letonia, Lituania, Regatul Unit – fără Irlanda de Nord), o descoperire făcută cu detectorul poate fi considerată întîmplătoare în cazul în care nu e făcută pe un sit protejat. În majoritatea statelor europene totuși, inclusiv la noi după instrucțiunea 2 din aprilie 2016 (care, între altele, a clarificat cum trebuie interpretat art. 42 despre descoperiri „întîmplătoare“), se recunoaște că, atîta timp cît ai ieșit pe teren cu un detector de metale, nici o descoperire nu mai e întîmplătoare, deci recompensabilă.

Reglementarea șovăielnică în domeniul detectorismului nu protejează patrimoniul național de agresiunea reală din partea unora din utilizatorii de detectoare. Această agresiune mai profită, din păcate, și de limitele organizării sau solidarității de breaslă în arheologia de la noi, ale cărei vulnerabilități pot deveni fără voie coloana a cincea a braconierilor. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: monedă din aur de la jumătatea secolului I î.e.n.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.