Detectorism, braconaj, arheologie

Publicat în Dilema Veche nr. 717 din 16-22 noiembrie 2017
Detectorism, braconaj, arheologie jpeg

Printre utilizatorii autorizați de detectoare de metale din Europa se află tatăl de ispravă care își pune o bască și iese cu fiul lui de 12 ani, duminica, să găsească obiecte vechi pe un ogor, la 2 km de orice sit cunoscut și la o adîncime la care orice context arheologic e de mult deranjat, obiecte pe care le vor dona muzeului (ele fiind oricum proprietatea statului). Tot printre ei e și omul dintr-o rețea de crimă organizată care ciuruiește coama unui deal cu o necropolă necercetată și apoi întreabă muzeul dacă îi dă mai mult decît colecționarul elvețian pentru aceste antichități pe care le-a găsit în streașina casei lui. Mulți arheologi se tem că profilul detectoristului român nu prea se înghesuie la capătul corect al acestui spectru. Aș zice aici cîte ceva despre doar două dintre căile de îmbunătățire a situației: ce ar putea face arheologii și ce ar putea face legea. Asta pentru că din lipsa de cooperare (lecțiune alternativă: vrajba) între arheologi și detectoriști, cel care pierde e patrimoniul.

Arheologii: prin definiție, breasla este cea care are o tradiție și deci ar trebui să aibă și o viziune. Organizarea instituțională și obișnuința academică a dezbaterii obligă și ele breasla să fie cea care are inițiativa de a ieși în întîmpinarea detectoriștilor, a amatorilor interesați de antichitate. Iar asta trebuie să se întîmple păcătuind mai bine prin prea multă colegialitate decît prin aroganță. Detectorismul reprezintă un mare capital de entuziasm, de cunoaștere și de resurse din care prea puțin este valorificat arheologic. Tot el are și un potențial enorm de a deveni – dintr-un hobby – sinistru braconaj arheologic. Avem deci tot interesul să organizăm evenimente precum cel din 2016, din Ungaria, unde nume-roși arheologi și detectoriști au lucrat împreună, explorînd cîmpul bătăliei de la Mohács. Să menționăm în articole științifice contribuția detectoriștilor serioși la descoperirea unor situri noi și să le asociem numele donațiilor importante. Să-i implicăm ca voluntari pe cei pasionați de arheologie (din care unii vor ajunge sau au ajuns detectoriști) în șantiere arheologice sau în organizarea de expoziții. Revenind, mi-e teamă însă că breasla arheologilor nu e deloc mai solidară, mai vizibilă public și nici mai numeroasă decît comunitatea detectoriștilor. Din cauza asta ai uneori impresia că arheologia este un fel de navă veche, greoaie, hărțuită de un fel de pirați stelari, detectoriștii; dar de legislația greoaie nu sînt vinovați arheologii. Din nou, e un război de imagine a cărui victimă e tot patrimoniul.

Legea: încep cu adevărul plictisitor și dureros – e nevoie de legi luminate, lipsite de ambiguități, cu sancțiuni perfect proporționale cu infracțiunea. Nu arheologii trebuie să se bată cu abuzurile detectoriștilor, ci legea. De cele mai multe ori, arheologii se uită la detectoriști foarte încruntați, și asta probabil pentru că văd în ei căutători de comori, o idee de care doresc neapărat să se disocieze dat fiind că înaintașii lor erau cam asta acum nici 150 de ani, dar mai ales pentru că nu există arheolog care să nu cunoască prea îndeajuns și prea îndeaproape situații în care detectoriștii au făcut porcării și au scăpat nepedepsiți. Pe cîmpurile de bătaie din Franța apar mereu schelete răvășite ale unor soldați, din care detectoriștii au recuperat cascheta sau nasturii. Cetățile dacice sînt pline de zgîrmături care se corelează ca prin minune cu apariția de kosoni la casele de licitație din lumea occidentală. Numai pentru arheologi, dar și pentru detectoriștii onești, braconajul cu detectoarele pe siturile protejate este josnic. Pentru multe din aceste infracțiuni, și cu legile în vigoare, este foarte greu să dovedești vinovăția dincolo de orice dubiu, mai ales cînd ți se opune un avocat abil, și el cu o rece pasiune pentru kosoni. Cînd ești intim convins de vinovăție, dar vinovatul nu e pedepsit, resimți furie și dispreț, pe care e ușor, deși absolut inacceptabil, să le extinzi la toți detectoriștii. Dacă legea ar elimina însă braconajul arheologic, patrimoniul ar avea evident de cîștigat, și arheologii n-ar mai avea nici un resentiment împotriva detectoriștilor, din rîndul cărora braconierii deghizați vor fi fost eliminați. Soluția nu e trasul în țeapă pentru braconaj. Nemaivorbind că degeaba prevezi amenzi de 100.000 de euro pentru distrugerea unei descoperiri arheologice, ca în Franța, dacă apoi lași portițe astfel încît ele să nu se regăsească niciodată într-o sentință definitivă. Legislația din statele europene referitoare la detectoare se întinde între foarte restrictivă (Suedia) și foarte permisivă (Marea Britanie), dar situația în România deocamdată nu are de cîștigat de pe urma unei legislații permisive. Aș adăuga aici, măcar în scopul pornirii unei dezbateri, părerea mea (în detaliu, săptămîna viitoare) că recompensarea de către stat a descoperirilor făcute cu detectorul de metale trebuie să fie doar simbolică, minimală și condiționată de proceduri clare, respectate de toate muzeele, fără defecțiuni. Pe lîngă buna sincronizare cu Codul Penal, fără care legea e doar sforăială, mai e nevoie și de mai mulți ofițeri de patrimoniu, competenți, dar depășiți de proporțiile traficului de antichități, și de primari de sate care au auzit de castrul roman aflat la 500 m de primărie. De acces public, online, la delimitările exacte ale fiecărui sit arheologic și de protejarea legală promptă a tuturor siturilor cunoscute (mai mult de jumătate nu au încă acte în regulă, deci nu au cum să fie suficient protejate). Și de regîndirea autorizațiilor de deținere și mai ales de utilizare pentru detectoare, de introducerea corectă a siturilor în planul de urbanism general etc. Limbă lemn? Da, dar cuțitul os. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: brăţară dacică din aur, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.