Despre naţionalitatea legii

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Despre naţionalitatea legii jpeg

De cînd, pe lîngă profesiunea didactică, mi-am asumat şi anumite responsabilităţi de administraţie academică, mă confrunt, în mod constant, cu un tip de solicitare foarte curioasă. Prin intermediari binevoitori, prin viu grai sau chiar prin petiţii foarte oficiale – cu numere de înregistrare şi semnături pline de simţ de răspundere –, diverşi studenţi, masteranzi ori doctoranzi îmi cer să închid ochii la unele rigori ale legilor noastre universitare, datorită condiţiilor speciale în care respectivii se află la un moment dat. „Condiţiile“ în cauză se leagă de presiunea altor legi – de regulă europene –, care vin în contradicţie cu regulamentele autohtone sau, pur şi simplu, de incongruenţa dintre programele educaţionale de aici şi cele din afară. Mai precis, tinerii studioşi din România merg cu burse la Universităţi din UE şi, în ciuda faptului că procesul Bologna a reuşit să uniformizeze, pe scară largă, formulele de studiu de pe continent, se lovesc uneori de incompatibilităţi juridice şi infrastructurale între instituţia de provenienţă şi instituţia gazdă. Cîteva cazuri concrete. Pentru a permite studenţilor români plecaţi în programe Erasmus ori CEPUS să-şi susţină în timp util licenţele/disertaţiile, noi organizăm o sesiune extraordinară, de absolvire a studiilor, în luna septembrie (pe lîngă cea normală, din iunie). Din păcate, cîţiva dintre menţionaţii bursieri întîmpină dificultăţi la înscrierea chiar şi la acest examen tardiv, de toamnă. Universităţile europene de unde se întorc au o structură a anului şcolar diferită de a noastră şi nu reuşesc să elibereze situaţia şcolară a studenţilor pînă la debutul lui septembrie. Fatal, conform legii româneşti, nu ai cum să te înscrii la examenul de licenţă/disertaţie fără situaţia şcolară încheiată pe toţi anii. Urmarea se subînţelege. O cerere frumos caligrafiată, cu următorul conţinut: „Stimate domnule decan, vă rog să-mi aprobaţi prezentarea la examenul de licenţă din septembrie, în absenţa situaţiei şcolare din ultimul semestru. Precizez că, prin prevederile legii germane (franceze, italiene, portugheze, engleze, spaniole etc.), ea îmi va fi trimisă abia în octombrie“.

Alţi tineri de-ai noştri, pe lîngă bursă, îşi găsesc, frecvent, de lucru în ţările unde studiază temporar. O adeverinţă de student – de la Universitatea de origine, adică de la noi – le oferă facilităţi la angajare (în oficiile forţelor de muncă de prin Europa). Toate bune şi frumoase, numai că protagoniştii au nevoie de astfel de adeverinţe şi atunci cînd se află între două programe de studiu (licenţă şi masterat, de exemplu), aşadar, cînd, de facto, ei nu sînt studenţi ai Universităţii româneşti. Solicitarea: „Stimate domnule decan, vă rog să-mi aprobaţi eliberarea unei adeverinţe de student al Facultăţii de Litere. Precizez că, în această vară, am absolvit secţia de Engleză-Franceză, iar, la admiterea din toamnă, intenţionez să mă înscriu la masteratul de Studii Americane. Adeverinţa îmi este extrem de necesară pentru scutirea de taxe a slujbei pe care o deţin în Anglia (Germania, Franţa, Italia, Spania, Portugalia etc.), în conformitate cu legile locale. Vă mulţumesc anticipat!“ În sfîrşit, cîte un june bursier se arată impacientat în clipa echivalării notelor obţinute în străinătate în acord cu disciplinele din programa românească, întrucît diverse subiecte nu coincid. Rugămintea: „Stimate domnule decan, vă rog să-mi aprobaţi echivalarea notei pe care am obţinut-o în Franţa (Anglia, Germania, Spania, Portugalia, Italia etc.) la Literatura minorităţilor sexuale cu nota pe care ar fi trebuit să o primesc, în România, la Literatură victoriană. Precizez că, la Universitatea unde am studiat pentru un semestru, nu există un curs de Literatură victoriană, iar legile franceze (engleze, germane, spaniole, italiene, portugheze etc.) nu permit schimbarea titulaturii unei discipline din planul de învăţămînt.“

Sînt o persoană amabilă, vreau să fim bine înţeleşi. Cred că legile sînt făcute pentru oameni, şi nu invers. De cîte ori simt că litera unui regulament nedreptăţeşte individul, mă arăt dispus să supralicitez spiritul acelei pravile, pentru a o umaniza şi a o face utilă comunităţii. Nu m-am transformat – deocamdată cel puţin – într-un law freak, cum ar zice americanii. Încerc, pe cît posibil, să detensionez relaţia dintre om şi hîrtie, fără a cădea în excesivă solidaritate cu vreuna dintre părţi. Cu toate acestea, nu-mi pot reprima surprinderea în faţa „mentalitarului“ din spatele solicitărilor descrise mai sus. Se pare că noi, românii, am dezvoltat, măcar de cînd ne plimbăm nestingheriţi prin Europa, un dublu standard în raport cu legea. Dacă, treptat, ne-am convins că regulile apusene nu lasă loc concesiilor sordide, fiind, fără excepţie, obligatorii, în egală măsură (probabil şi după principiul vaselor comunicante), bănuim că prevederile codurilor noastre juridice pot deveni, invariabil, facultative. Mai mult, considerăm neclintirea de oţel a legii europene drept un argument de eludare sau flexibilizare a regulii româneşti! Pe plai mioritic, avem, aparent, impulsul de a provoca „fluidizarea“ regulamentelor, deoarece, ieşiţi cîndva în lume, ne-am consumat complet doza de „obedienţă“ dinaintea autorităţii. După un post auster, ospăţul pantagruelic, cu uitare de sine, ni se revelă în postura unei veritabile sarcini ontologice. Ca atare, mărturisesc aici deschis că nu e exclus să ajung, în viitorul apropiat, un decan rău. Am compulsia de a respecta şi legea românească.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

Foto: L. Muntean

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

cropat traian savu foto linkedin jpg
Chirurg român de excepție, mort în Franța într-un teribil accident cu bicicleta
Traian Savu, chirurg român stabilit în Franța, a murit într-un accident de bicicletă. Vehiculul său a rămas blocat într-o șină de tramvai, iar doctorul a fost proiectat pe carosabil izbindu-se cu capul de asfalt.
Cum a explicat un comandant al separatiștilor pro ruși înfrângerile suferite în Ucraina FOTO  Captură Video  jpg
Explicația unui comandant separatist pentru înfrângerile din Ucraina: „Luptăm cu trupe NATO”
Propaganda rusă răspândește cea mai mare teorie a conspirației și anume faptul că NATO ar fi trimis trupe să lupte de partea ucrainenilor, iar principala resursă a taberei adverse o reprezintă informațiile.
elon musk foto profimedia
Dispută între Musk și Zelenski asupra unui „plan de pace” propus de cel mai bogat om din lume
Miliardarul american Elon Musk le-a cerut luni utilizatorilor pe Twitter să se pronunţe asupra unui plan pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, condamnat imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Volodimir Zelenski.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.