Despre morți, numai de bine

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

O cruce din fier forjat în parcul IOR din Titan, care amintea de moartea unui tînăr înecat în apele lacului, a dispărut. În locul ei a rămas o mică groapă. Nu cred că a fost furată pentru fier vechi. Nu e exclus însă ca ea să fi fost scoasă din motive şantieristice, pentru a nu strica aliniamentul celor un milion de bănci şi coşuri de gunoi de lemn care sînt montate în zonă, adică pentru a nu strica afacerea amenajării (deocamdată haotice) a parcului. E posibil şi ca peisagiştii Primăriei (sau cum s-or fi chemînd) să fi hotărît că, din punct de vedere estetic, o asemenea cruce nu se potriveşte în parc. Tot aşa de bine se poate ca Primăria să fi decis că locul crucilor e la cimitir şi nu pe domeniul public.  

Ştiu cum, la cîteva zile după atentatele de la metroul londonez din 2005, autorităţile au hotărît să adune din staţii nenumăratele flori şi lumînări depuse în memoria victimelor. Primarul de atunci, Ken Livingstone, a explicat cît se poate de simplu celor care au criticat măsura că, deşi respectă memoria victimelor, metroul este un mijloc de transport public care trebuie să funcţioneze şi care nu poate fi transformat într-un memorial. Decizia a rămas fermă. Dacă şi autorităţile noastre ar începe să adopte asemenea hotărîri în contra binecunoscutelor tradiţii locale, am putea vorbi de semnele unei reforme profunde, de un început de civilizare a administraţiei. Cum ştim, deocamdată toate şoselele ne sînt pline de cruci, la fel şi trotuarele din oraşe. Malurile lacurilor şi marginile prăpăstiilor sînt şi ele înţesate de cruci cu inscripţii care mai de care mai înduioşătoare. Nu sînt convins că tuturor ne place să ne înspăimîntăm, la fiecare pas, de felul în care a murit unul sau altul dintre concetăţenii noştri.  

Mai nou, pe trotuarul din faţa cafenelei din Piatra Neamţ în care anul trecut a fost împuşcat un cămătar, rudele au instalat o placă funerară în amintirea lui. Cu alte cuvinte, am ajuns în stadiul în care, la nivel simbolic, punem memoria unui interlop pe acelaşi palier cu memoria eroilor Revoluţiei din Bucureşti despre care ştim că ani de zile a fost întreţinută prin tot felul de cruci, cruciuliţe, lumînări, lumînărele cu tricolor găurit, icoane şi fotografii îndoliate alături, plus inscripţii făurite fiecare după propria lege şi după gustul fiecărei familii. Atît amplasarea plăcii funerare a unui cămătar în centrul unui oraş cît şi felul improvizat şi mizericos în care ni se amintea că într-un loc sau altul nişte oameni au murit pentru un ideal sînt la fel de inadecvate şi depărtate de spiritul civic.  

Apropo de Revoluţie, mi-amintesc cum nişte muncitori au instalat în 1990, în curtea unei fabrici, un fel de sîrmă de aluminiu despre care spuneau că e un monument în amintirea cîtorva colegi care îşi pierduseră viaţa în decembrie. Împreună cu tot colectivul ţineau momente de reculegere în faţa acelei sîrme.  Nu pot uita nici comparaţia pe care am avut ocazia s-o fac între vaietele disperate ale unei mame care se tînguia că „Răzvănel“ al ei ar putea păţi ceva în Piaţa Universităţii (unde tocmai se dusese în seara de 21 decembrie 1989) şi mîndria din glasul unui tată care-şi ştia ambii copii în acelaşi loc, şi care îşi exprima cu voce sonoră speranţa că „băieţii noştri vor învinge“. Pe scara evoluţiei umane, varianta demnă în faţa pericolului şi a morţii e parcă mai presus decît bocitul. Tot aşa, cred că ştirile despre catastrofe prezentate decent sînt mai presus decît cele pe ton plîngăcios, îmbibate cu adjective dureroase. Zilele trecute, o româncă din Japonia le făcea în direct celor de la Realitatea TV observaţia că transmit ştirile despre cutremur într-un mod mai catastrofic decît televiziunile din Japonia. Chiar dacă imaginile arată valuri uriaşe distrugînd oraşe iar cifrele grăiesc despre mii de morţi şi dispăruţi, în concepţia producătorilor, pentru audienţa locală e neapărat nevoie şi de ceva bocete însoţitoare. Modelul e cel rural, unde durerea familiei după un om care a murit nu pare nici destulă şi nici corectă, dacă nu e însoţită de bocete, şi unde cei pe care nu-i ţin bojocii la bocit au ocazia să angajeze „profesioniste“. E tradiţional, dar nu şi civilizat. Iar pentru japonezi, bocitul românesc nu e nici măcar tradiţional.  

Televiziunile noastre ar trebui să mai aibă puţină răbdare pînă vine sezonul inundaţiilor autohtone (ca să nu zic de cutremur). Vor avea destule ocazii pentru jelirea jurnalistică a „pierderii agoniselii de-o viaţă“ şi aşa mai departe. Dar atitudinea faţă de suferinţă şi cultul morţilor exprimă într-un fel şi gradul de demnitate al viilor. Iar dacă viii preferă să bocească şi să instaleze, pentru cei morţi, însemne funerare improvizate, la rîndul lor nu pot spera că vor fi pomeniţi decent (ca să nu vorbim de onoruri), ci că vor avea parte tot de jelanie şi, eventual, de sîrme în curtea fabricii sau cruciuliţe prin tufişuri.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.