Despre discursul public

Publicat în Dilema Veche nr. 453 din 18-24 octombrie 2012
Despre discursul public jpeg

M─â preocup─â, de mai mult─â vreme, ceea ce Andrei Ple┼ču numea, ├«ntr-un editorial, ÔÇ×stricareaÔÇť progresiv─â a limbii rom├óne contemporane. Aceast─â preocupare a evoluat, recent, spre ├«ngrijorare obsesional─â: s├«nt b├«ntuit de g├«ndul c─â degenerarea discursiv─â a ultimelor decenii de istorie rom├óneasc─â ar putea altera, ultimativ, ├«nsu┼či spiritul limbii noastre. Descop─âr ├«ns─â, revenind la publicistica tradi┼úional─â, c─â problema nu e deloc una ÔÇ×contemporan─âÔÇť. ├Äntr-un articol din 1946 (din Na┼úiunea, I, 13, p. 1), c├«nd, ├«ntr-adev─âr, ideile ├«ncepuser─â s─â i se ÔÇ×aliniezeÔÇť la rigorile ÔÇ×luptei de clas─âÔÇť, dar stilul ├«i r─âm─âsese str─âlucitor, precum odinioar─â, G. C─âlinescu observ─â anomalii similare ├«n limbajul gazet─âresc ┼či politic al momentului. Articolul semnat de critic se intituleaz─â ÔÇ×Furia de cuvinteÔÇť ┼či porne┼čte, se ├«n┼úelege, de la faimosul concept al lui Maiorescu ÔÇô be┼úia de cuvine. Spune C─âlinescu: ÔÇ×C├«nd Titu Maiorescu punea ├«n circula┼úie mali┼úioasa expresie be┼úia de cuvinte erau, se vede, alte vremuri. Via┼úa noastr─â civic─â era ├«nc─â plin─â de amenitate ┼či un Ca┼úavencu ignora gramatica ┼či elementele economiei politice, dar dovedea o anumit─â ging─â┼čie sufleteasc─â. S├«nt unii care socotesc pe eroii lui Caragiale vulgari. Exagerare! Ei s├«nt numai ni┼čte oameni u┼čuratici, superficiali ┼či ├«n fond bonomi. Nu-┼úi po┼úi ├«nchipui un Ric─â Venturiano m├«nuind pistoalele. Pentru Maiorescu be┼úia de cuvinte reprezenta o euforie bl├«nd─â, rezultat─â din verbigera┼úie. Individul atins de aceast─â intemperan┼ú─â constituia un spectacol inofensiv ┼či ├«nveselitor. Astfel erau (...) modelele lui Maiorescu ÔÇô simpli agrama┼úi simpatici, ni┼čte retori ┼či limbu┼úi cordialiÔÇť. Situa┼úia pare s─â se fi schimbat ├«n Rom├ónia anilor ÔÇÖ40: ÔÇ×Azi, lucrurile stau altfel ┼či formula lui Maiorescu, fericit─â ├«n planul literaturii, nu acoper─â toat─â realitatea. Cuv├«ntul nu este numai un stupefiant, ci foarte adesea un excitant, st├«rnind impulsurile agresive. El e prima jum─âtate a gestului. ├Än seria zoologic─â, vorbei crunte ├«i corespunde urletul. C├«nd felina din jungl─â a emis teribilul r─âcnet, ea a ┼či ridicat laba ┼úepoas─â de gheare spre a izbiÔÇť. Cu al┼úi termeni, violen┼úa de orice tip se anticipeaz─â prin violen┼úa de limbaj.

Nu m─â ├«ndoiesc de faptul c─â, ├«n zilele noastre, C─âlinescu ar fi, pur ┼či simplu, siderat. ÔÇ×ScurtcircuitareaÔÇť agresiv─â la care asist─âm ast─âzi ├«n limb─â tr─âdeaz─â o ÔÇ×scurtcircuitareÔÇť a ra┼úionalit─â┼úii ÔÇô ├«ntunecate, tot mai intens, de instinctualitatea primar─â. Din punctul nostru de vedere, nu doar lumea lui Maiorescu era una a ÔÇ×limbu┼úilor cordialiÔÇť, ci ┼či, ├«n linii mari, cea habitat─â de autorul Istoriei literaturii rom├óne de la origini p├«n─â ├«n prezent. Compara┼úia, odat─â ini┼úiat─â, ar fi zdrobitoare. De la Maiorescu ┼či chiar C─âlinescu, limbajul public s-a deteriorat ├«ngrijor─âtor ├«n societatea rom├óneasc─â. ├Än noul context, chestiunea nici nu mai pare una de educa┼úie sau de stil, a┼ča cum se crede ├«ndeob┼čte, ci de-a dreptul una de con┼úinut. De structur─â intrinsec─â, adic─â, a ÔÇ×vorbitorilorÔÇť, a ÔÇ×emi┼ú─âtorilorÔÇť a┼ča-zisului ÔÇ×discursÔÇť. Pe anumite paliere din politica ┼či jurnalistica autohton─â actual─â, ÔÇ×furiaÔÇť (devenit─â, vorba lui C─âlinescu, ┼či una ÔÇ×de cuvinteÔÇť) func┼úioneaz─â ca singur─â formul─â viabil─â de raportare la alteritate. Invectiva este aici nucleul oric─ârei comunic─âri, iar gramatica st├«lcit─â ÔÇô haina sa prin excelen┼ú─â. Greu de zis unde, c├«nd ┼či cum s-a produs o asemenea ÔÇ×glisareÔÇť dinspre ra┼úional c─âtre pasionalul rudimentar. Cert e c─â, din brutalitate, ace┼čti noi ÔÇ×modelatoriÔÇť de stil lingvistic ┼či conduit─â civic─â nu mai au cum s─â ias─â, degradarea ajung├«nd, treptat, un mod de via┼ú─â. ├Än acela┼či articol, C─âlinescu descrie, foarte plastic ┼či cumva profetic, procesul, crez├«nd, cu un soi de naivitate (nespecific─â totu┼či lui: m─â g├«ndesc, de aceea, c─â va fi observat el ceva-ceva ┼či ├«n epoca interbelic─â!), lumea intervalului respectiv: ÔÇ×Furia de cuvinte e un fenomen nociv ┼či cu r─âsunet social. ├Äntre┼úinut─â, ea distruge sim┼úul estetic, care e moderatorul ├«n lupt─â ┼či a┼ú├«┼ú─â fiara din om. (...) Furia de cuvinte r─âscole┼čte ├«n sufletele slabe ┼či mai ales tinere starea de ostilitate ira┼úional─â, de intoleran┼ú─â arogant─â fa┼ú─â de adversar ┼či are drept efect o insensibilitate dur─â la valorile umaneÔÇť. A┼č folosi citatul de mai sus ca motto pentru orice documentar (de ini┼úiere cultural─â) dedicat Rom├óniei. Limbajul violent suprim─â civilitatea ┼či, ├«n ultim─â instan┼ú─â, civiliza┼úia. Dincolo de el, se deschide, ├«nsp─âim├«nt─âtor, spa┼úiul ÔÇ×selectivÔÇť al junglei darwiniene. ├Än loc s─â ├«ntemeieze, cuv├«ntul ÔÇô astfel folosit ÔÇô ├«mpinge spre disolu┼úia comunitar─â ori, cel pu┼úin, spre blocajul istoric. Mult-clamata ÔÇ×revenire la normalitateÔÇť trebuie s─â ├«nceap─â, de aceea, ├«n chip necesar, cu o reconstruc┼úie a discursului public. Oric├«t de bizar ar suna ideea unora, istoria unui grup trece, inevitabil, prin limba vorbit─â de membrii s─âi standard. 

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.