Despre conducători

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Alte confuzii jpeg

Deunăzi, doi colegi universitari erau prinşi într-o polemică aprinsă. „Ce este, în ultimă instanţă, un conducător?“ perora unul dintre ei. „Răspunsul plauzibil, în orice civilizaţie şi pe orice nivel de evoluţie umană, e probabil următorul: conducătorul descrie acel personaj care transcende, cu sau fără voia lui, statutul de persoană, devenind un fel de entitate impersonală, capabilă şi menită chiar să fiinţeze deasupra condiţiei de simplu individ. Pentru a învesti o astfel de postură cu semnificaţie conceptuală, putem spune că un conducător încetează să mai fie persoană şi devine persona. El se suprapune simbolicii transpersonale şi are, invariabil, trăsături sintetizatoare. Conducătorul surprinde imaginea unui sistem, la un moment dat, indiferent dacă sistemul funcţionează după principii liberale, specifice democraţiilor, ori, dimpotrivă, rămîne unul închis, în acord cu modelele autarhice, statice şi represive.“ „Dragul meu“, îl întrerupse celălalt, „acest tip de conducător a murit de sute de ani. Vorbeşti ca din manualul de istorie de clasa a VII-a, unde se creionează, probabil, un asemenea portret monarhului absolutist. Nu neg faptul că, la rigoare, el ar fi unicul conducător autentic, că ar reprezenta, prin urmare, conducătorul prin excelenţă. Lucrurile stau aşa tocmai pentru că liderul dintr-un astfel de contur tipologic se leagă, simbiotic, de ideea vîrfului de piramidă. Persona, cum îi zici tu, prin definiţie şi simbol transindividual, acest vechi rege absolutist se plasează într-un punct al puterii supreme, într-o aură de sacralitate, fiind echivalentul lui Dumnezeu pe pămînt (aminteşte-ţi, te rog, epifania biblică a lui Saul, căruia i se impune, pe palierul divinităţii, să dea oamenilor conducători politici – în speţă regi, surogate, cum ar veni, pentru dumnezeirea însăşi! – şi nu doar îndrumători spirituali, aşa cum erau judecătorii). Totuşi, monarhii tradiţionali au dispărut şi omenirea a evoluat. Conducătorul lumii moderne este o noţiune mult mai flexibilă, ieşită din fluctuaţia sentimentelor universale, ale formelor de raportare la istorie a unor comunităţi întregi. Aş merge pînă acolo încît să afirm că liderul postmodernităţii constituie o proiecţie culturală a grupului, el neexistînd de facto...“

„Ha, ha, ha“, reveni abrupt preopinentul, „tu te auzi vorbind? Cum poţi spune astfel de enormităţi? Înţeleg, vrei să susţii ideea societăţii deschise, pe care se bazează întreaga gîndire modernă şi postmodernă, o gîndire a trecerii de la norma unică la norma multiplă. Într-un asemenea context, desigur, conceptul liderului absolut se relativizează, dar, stimabile, subliniez aici cu toată convingerea următorul principiu: oricît de flexibile ar fi mişcările într-o structură, ele converg, ultimativ, spre o formă de centralitate, necesară echilibrului şi fiinţării. Această centralitate corespunde funcţiei conducătorului. Tradiţional vorbind, orice mecanism social (colectiv) dezvoltă tendinţa de a se organiza – sui generis – în acord cu regulile universurilor piramidale, iar într-o piramidă, forţa pare să se concentreze, întotdeauna, la vîrf. Acolo se focalizează şi atenţia, expectativa maximă a multitudinii. Trebuie admis că, din perspectivă strict psihologică, monarhul clasic a supravieţuit, de la scară mare, la scară mică, în mentalitarul umanităţii, chiar dacă voalat. Nevoia de autoritate se subsumează gestului de existenţă pur şi simplu, faptului de a fi ca atare...“ „În acest punct, greşeşti iremediabil, prietene!“ se replie cel de-al doilea coleg. „Tu vezi în conducător o funcţie fixă, fără nuanţe şi culori, iar eu mă străduiesc să-ţi demonstrez contrariul – valabil, cum spuneam, măcar în spaţiul amplu al lumii moderne, conturate după debutul industrializării. Acum, conducătorul se manifestă ca un artefact cultural, ca o fenomenalitate izvorîtă din conştiinţa colectivă. El e suma idiosincraziilor unei comunităţi. Tocmai îţi ziceam, însă nu m-ai lăsat să termin: un conducător nu există în fapt. Există doar reprezentarea lui culturală. Conducătorii lumii noi nici nu mai sînt buni sau răi, ci joacă un rol bun sau rău, în funcţie de modul în care ajung configuraţi în interiorul stereotipurilor societăţilor lor. Ei depind de dinamica mentalistă a vremurilor. Practic, un conducător oferă materialitate fluxului de impresii, sentimente, aspiraţii şi reprezentări ale grupului care îl particularizează şi îi atribuie semnificaţia transpersonală despre care vorbeai tu mai devreme.“

„Adică“, replică primul coleg, „tu spui că omul de azi, spre deosebire de cel de ieri, care accepta destinul ca pe un dat imposibil de chestionat, îşi inventează propriul conducător, că, altfel zis, piramida lumii nu se mai formează şi reformează de la vîrf către bază, ci invers, dinspre temelie în sus? Mai mult, că exerciţiul însuşi al puterii este o invenţie a multitudinii, o proiecţie culturală, în care iluzoriul, dacă nu ficţionalul genuin, are rol de mecanism central?“ „Exact, dacă vrei să vorbim în termeni metaforici!“ „Păi, e o inepţie! În ce mă priveşte, eu nu pot fi inventat, nu trebuie să fiu inventat, nu accept să fiu inventat! Nu sînt o ficţiune! Iar tu“, adăugă el după o pauză vag contemplativă, „dacă nu ai fi existat, nu ai fi avut cum să fii inventat! Eşti inapt de experiment ficţional!...“ M-am îndepărtat cu paşi sfioşi. Cei doi colegi sînt candidaţi veterani în alegerile administrative ale mediului academic. Inutil de precizat că le-au pierdut, mereu, într-un mod absolut glorios.

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Distrusă de durere, mama copilului a plecat de acasă și s-a spânzurat în pădure. FOTO Facebook
Mesajul tulburător postat de mama copilului înecat în piscină: „Iubiți-i ca și când lumea se va sfârși”
O dublă tragedie a lovit orașul Găești. Un copil de patru ani a murit înecat în piscina din curtea casei, iar mama, distrusă de vestea aceasta, a fugit în pădure, unde s-a spânzurat.
Lucrările pe Valea Oltului la structura DN7 în Sibiu Foto DRDP Brașov jpg
Alternative pentru șoferii prinși în capcana lucrărilor de pe Valea Oltului și A1 Sibiu-Pitești VIDEO
De multe luni, din cauza lucrărilor începute în mai multe puncte pe DN7 / E 81 - Valea Oltului, dar și pe A1 Sibiu – Pitești, traficul rutier pentru trei județe este sufocat de ambuteiajele din Sibiu.
Accidentul preotului Dobra FOTO Poliția Română jpg
Preotul mort pe autostradă avea permisul suspendat și nu obișnuia să poarte centură
Centura de siguranță ar fi putut salva viața preotului Remus Dobra, decedat într-un accident pe autostrada A1. El avea permisul de conducere suspendat pentru nerespectarea regulilor de depășire.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.