Despre caritate - o faptă bună cu final neşteptat -

Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Un prieten jurnalist mi-a relatat o întîmplare stranie, petrecută recent în Români(c)a noastră cea de toate zilele. Ticu, un băieţel de opt ani, dintr-un cătun autohton uitat de zile, a primit, de la un om de afaceri bucureştean, o sumă de bani substanţială, în interiorul unei campanii caritabile, derulate la noi " ca peste tot în lume, de altfel " în preajma Crăciunului. Copilul " abandonat încă de la naştere de către părinţi " trăia, împreună cu bunica lui septuagenară, într-o casă din chirpici şi abia îşi ducea viaţa de azi pe mîine. Lipsit aproape complet de componentele minimale ale unei vieţi civilizate, băiatul nu prea frecventase primii ani de şcoală, fiind practic analfabet. Descoperit de "cercetaşii" programului social amintit, el a dobîndit o şansă nesperată de a deveni individ social. Compania prosperului afacerist " cu înclinaţii de binefăcător " se angaja să-i plătească lui Ticu o bursă şcolară semnificativă, pînă la sfîrşitul studiilor (cîte vor fi fost ele), şi, în plus, contribuia fundamental la veniturile lunare ale micii familii cu sume deloc neglijabile. Important de precizat: Ticu şi bunica au avut ca "bonus" la acţiunea generală diverse bunuri materiale, piese de mobilier, un televizor color şi, nota bene, două telefoane mobile. Respectivele celulare erau menite să-i ţină pe cei doi într-un permanent contact (culmea, în cătunul lor, semnalul satelitului nu suferea nici cel mai mic bruiaj!), dar, în primul rînd, să le dea posibilitatea să-l sune pe magnatul caritabil ori de cîte ori ar fi avut nevoie. Generos nedisimulat, omul de afaceri " numit (să spunem) Mirodon Protopopescu " introdusese, atît pe cartela nepotului, cît şi pe cea a lui "mam’are" (cum o apela Ticu pe bătrînă), numărul său direct şi personal de mobil. Se arăta gata, cu alte cuvinte, şi în viitor, să sară în ajutorul celor doi năpăstuiţi ai soartei, fără nici o ezitare. Ticu şi bunica au fost copleşiţi de emoţie şi recunoştinţă, dar nu au îndrăznit să-şi sune binefăcătorul timp de mai multe luni. Se bucurau în tăcere de minunea ce dăduse peste ei, temîndu-se ca nu cumva, printr-un gest greşit (cum ar fi fost, bunăoară, chiar şi un telefon inofensiv, de curtoazie, dat domnului Protopopescu) să risipească, subit, frumosul vis. Începuseră să trăiască mult mai bine (confortabil, ar fi zis ei " obişnuiţi dintotdeauna cu standarde de subzistenţă). Învăţaseră să folosească celularele (bătrîna puţin mai repede decît Ticu, întrucît, cum observam, băieţelul nu prea dovedea abilităţi intelectuale) şi să butoneze telecomanda TV. Încet-încet, înţeleseseră miracolul civilizaţiei. Apoi, într-o zi, mam’mare află de la o vecină (care citea ziarele centrale) o veste înspăimîntătoare. Mirodon Protopopescu, marele potentat bucureştean, suferise un infarct, cu doar cîteva zile înainte de Paşti, şi se recupera greu, la un celebru spital din Capitală. După o săptămînă de griji şi confuzie (nici nu-i mai tihniseră Sărbătorile), de groaza unei noi şi iminente schimbări în rău a destinului lui Ticu, bunica lăsă problemele lumeşti (minore) la o parte şi, cuprinsă de sentimente (ceva mai înalte) de gratitudine, decise că ea şi nepotul îi datorau cel puţin un telefon de încurajare binefăcătorului lor. Mai mult, bătrîna consideră că Ticu " obiectul principal al gestului caritabil " ar fi trebuit să sune primul şi să-i spună domnului Mirodon "Hristos a înviat!". Îi explică nepotului, cum putu mai bine, necesitatea acestui fapt. Ticu însă se puse pe bocit, strigînd cu o anumită disperare în glas: "Nu vorbesc, mămăică, nu vorbesc!". "Ba ai să vorbeşti, împieliţatule, că te ia mama dracului!" " trecu, brusc, bunica pe pilotul (educaţional) de serviciu al autorităţii nenegociabile. Lacrimi, durere, sughiţuri, plesnituri. Într-un tîrziu, Ticu, umflat de plîns, acceptă inacceptabilul şi puse, răstit, o ultimă întrebare: "Şi ce-i spun?". Bătrîna răspunse neezitant: "Bună ziua! Domnul Mirodon Protopopescu? Sînt Ticu Rogojină şi am sunat să vă zic Hristos a înviat!". Totuşi, îndată ce încheie, femeia dezvoltă îndoieli şi căzu, pentru cîteva secunde, pe gînduri. Ticu semăna teribil de bine cu ginere-său, Costică-beţivanul, şi era indiscutabil idiot. Nepregătit, ar fi putut face gafe imense. "Uite" " spuse ea după un scurt răgaz, "ca să-ţi fie mai uşor, mă suni pe mine întîi, ca şi cum aş fi domnul Mirodon, şi repeţi ce ţi-am zis." Băiatul pricepu greu exerciţiul pregătitor al lui mam’mare, însă, în final, merse în curte de unde o apelă pe bunica rămasă în casă. "Alo, ăăă... Adevărat a înviat!" " a mîrîit prima dată Ticu, spre exasperarea bătrînei. A doua oară a sughiţat, a plîns şi nu a mai spus nimic. A treia oară nu s-a asigurat că vorbeşte cu Protopopescu, a patra a uitat să se recomande. A cincea şi a şasea a pierdut din vedere seriozitatea exerciţiului, întrebînd, aparent ghiduş: "Ce faci, mam’mare?". A şaptea oară pufni în rîs, iar a opta, recită, neverosimil, cu precizie, textul propus de mămăica. Ticu părea, în sfîrşit, pregătit. Bătrîna îl aduse în casă, apelă ea însăşi numărul binefăcătorului şi potrivi aparatul la urechea nepotului. Inima îi bătea lui Ticu nebuneşte în piept, fiind pe punctul de a exploda. Pe măsură ce ţîrîielile de la celălalt capăt se prelungeau, în plămînii copilului nu mai ajungea aer suficient, iar sudoarea rece îi aluneca pe spate. Un glas sfîrşit, ca un geamăt, răspunse în cele din urmă: "Alo!". Ticu înghiţi o cantitate impresionantă de salivă şi zbieră din adîncul fiinţei lui, mai ceva ca pe terenul de fotbal din sat, unde se jucau meciurile de judeţeană: "Sînt domnul Mirodon Protopopescu şi am înviat din morţi!". La auzul înfricoşătorului urlet, cu un şi mai înfricoşător conţinut, dl Mirodon tresări violent, se schimonosi apocaliptic, duse mîna, secerat, la inimă şi, ulterior, se prăbuşi, inconştient, pe perna patului de spital. Morala? Una arhicunoscută: nici o faptă bună nu rămîne nepedepsită!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cine este News Daddy, tiktokerul care a anunțat atentatul asupra lui Trump de la „Beach, Please”. Dylan Page: „Nu e o glumă, se întâmplă chiar acum” VIDEO
Dylan Page, un creator de conținut pe Tik Tok, cu peste 11 milioane de urmăritori, a fost primul care a anunțat tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump. TikTok-erul se afla la festivalul „Beach, Please”, când a publicat știrea.
image
Tentativa de asasinat asupra lui Trump. Mișcarea salvatoare pe care a făcut-o fostul președinte chiar înainte ca glonțul să îl lovească FOTO VIDEO
Imaginile și informațiile despre tentativa de asasinare asupra lui Donald Trup, continuă să șocheze. O nouă înregistrare video arată mișcarea salvatoare pe care Donald Trump a făcut-o chiar în momentul în care un glonț a trecut pe lângă capul fostului președinte la mitingul din Butler, Pennsylvania.
image
Cum salvăm, pe caniculă, legumele din grădini și solarii. Fermier: „Se coace și roșia cât nuca, e de speriat”
Temperaturile de cuptor din ultimele zile pun la grea încercare și culturile din grădini și solarii. Legumicultori cu experiență spun ce putem face pentru a salva pe caniculă din munca de câteva luni și a ne bucura de legume din grădina proprie.

HIstoria.ro

image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?
image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.