Despre bullshit

Publicat în Dilema Veche nr. 733 din 8-14 martie 2018
Despre bullshit jpeg

Este bine s─â scriem despre frumos ╚Öi despre libertate. Dar nu este r─âu nici s─â scriem ÔÇ×despre bullshitÔÇť. A╚Öa se nume╚Öte un articol al unui filozof american, profesor la Princeton, Harry Frankfurt. Un canadian, profesor la Oxford, Jerry Cohen, i-a r─âspuns su-bliniind anumite regretabile inexactit─â╚Ťi ale analizei americanului. ├Än 2005, Frankfurt ╚Öi-a transformat articolul ├«ntr-o carte ├«n care a╚Öaz─â subiectul pe baze mai pu╚Ťin moi. Cum conceptul de bullshit e deci de-acum indexat filozofic, p─âstrez ╚Öi eu cuv├«ntul englezesc aici, de╚Öi nu ducem lips─â nici ├«n rom├ón─â de echivalente. Ba chiar s├«ntem prea familiari cu cei patru c─âl─âre╚Ťi ai apocalipsei ╚Ötiin╚Ťelor umane: caterinc─â, vr─âjeal─â, gogo╚Öi, abureal─â.

Alegerea unui echivalent trebuie oricum s─â sub├«ntind─â o defini╚Ťie. M─â tem totu╚Öi ca nu cumva, cu o defini╚Ťie, s─â nu iau prea devreme bullshit-ului mantia sa de complexitate. Mai ales c─â Frankfurt vorbe╚Öte despre el ├«n general, iar aici m─â preocup─â mai mult cel academic. A╚Öa c─â doar o s─â notez, f─âr─â metod─â, c├«teva caracteristici ale bullshit-ului.

El e, ├«n primul r├«nd, un dispozitiv retoric al ├«ns─âil─ârii de afirma╚Ťii c├«t de c├«t credibile, adesea perfect adev─ârate luate separat. Nu e╚Öti nici o clip─â min╚Ťit ├«n fa╚Ť─â. Dar asta nu ├«nseamn─â deloc c─â produc─âtorii de bullshit s├«nt interesa╚Ťi de adev─âr. Ei s├«nt interesa╚Ťi doar de ceea ce crede lumea despre ei ╚Öi rezultatele lor. C─âci produc─âtorul de bullshit vrea ├«ntotdeauna s─â tr─âiasc─â, ╚Ötiin╚Ťific, mai bine dec├«t i-o permit veniturile lui, adic─â munca de cercetare pe care a f─âcut-o. E drept c─â omul nu d─â nim─ânui ├«n cap. Inten╚Ťia de a duce de nas exist─â ├«ns─â. Fie vrea s─â umfle o concluzie banal─â ╚Öi s─â fac─â din ea un drapel, fie scrobe╚Öte un rezultat viciat ca s─â l scoat─â s─ârac, dar curat. E greu de zis care din cele dou─â e mai antipatic─â. Nu e corect, ╚Öi e strig─âtor la cer, s─â maschezi absen╚Ťa sau sl─âbiciunea argumentelor cu tone de praf ├«n ochi. Dar poate fi de-a dreptul dezgust─âtor s─â ai o idee oarecare ╚Öi s─â ceri, ├«n sute de paragrafe, aplauzele ├«ntregii lumi.

De asta se leag─â ╚Öi faptul c─â bullshit-ul este, de obicei, preten╚Ťios. E interesant c─â e a╚Öa. ╚Üi-ai putea ├«neca ascult─âtorii ├«n irelevan╚Ť─â ╚Öi cu chestii spuse pe ╚Öleau. Dar produc─âtorul de bullshit detest─â simplitatea. Cu c├«t vorbe╚Öti mai simplu, cu at├«t destinatarul bullshit-ului ├«n╚Ťelege mai u╚Öor c─â nu e nimic de ├«n╚Ťeles. Un avantaj suplimentar al discursului pompos este c─â ruleaz─â de la sine pe termen nelimitat. Frankfurt face o observa╚Ťie interesant─â. Minciuna, zice el, e punctual─â. C├«nd cineva face o afirma╚Ťie fals─â, ea e de obicei specific─â, delimitat─â. A produce bullshit, pe de alt─â parte, este un program. Autorul lui e gata s─â deregleze ├«ntregul context, ╚Öi o face temeinic, de obicei continu├«nd opera╚Ťiunea, printr-un angajament pe termen lung, ├«n urm─âtoarele articole, c─âr╚Ťi ╚Öi conferin╚Ťe.

Dac─â ar trebui s─â ├«ncerc deja o defini╚Ťie par╚Ťial─â, m─â ├«ntreb dac─â bullshit-ul nu reprezint─â pur ╚Öi simplu o patologie a rela╚Ťiei cu faptul. Pentru produc─âtorul acestui complex material, faptele par a fi ori damnarea, ori m├«ntuirea. Acolo unde tot ce i se cere este un singur fapt precis, el trage o nesf├«r╚Öit─â cortin─â de generalit─â╚Ťi. Invers, c├«nd vine vremea pentru o interpretare sau o judecat─â de valoare, el te ├«ngroap─â sub o piramid─â de fapte, informa╚Ťii, detalii, m─âsur─âtori, spe╚Ťe, t─âieturi din ziare. C─â veni vorba, nu prea exist─â bullshit academic ├«n doze mici. E nevoie de cantitate pentru ca el s─â-╚Öi ating─â ra╚Ťiunea ultim─â de a fi. Nu po╚Ťi toropi ├«n dou─â vorbe. Nici nu po╚Ťi construi o ├«ntreag─â fa╚Ťad─â baroc─â cu un bloc de BCA. Nu ├«n ultimul r├«nd, nu po╚Ťi bloca fizic interven╚Ťia critic─â f─âr─â filibustering. Tot de aceast─â patologie ╚Ťine, cred, ╚Öi faptul c─â bullshit-ul este excesiv ╚Öi ├«n stilistica lui. De obicei, acest exces ╚Ťine de for╚Ťa supranatural─â de a plictisi pe care o are. P├«n─â la urm─â, dac─â bullshit-ul ar fi m─âcar interesant, i-am putea ierta multe. Dar, ca speciile care s-au adaptat s─â nu ias─â ├«n eviden╚Ť─â cu nimic, el e de multe ori un exerci╚Ťiu de monotonie, o simfonie ÔÇ×SurprizaÔÇť f─âr─â surpriz─â. Exist─â desigur ╚Öi strategia de a agita dintr-o dat─â temele mari ale zilei, ├«n speran╚Ťa c─â se va face at├«ta zgomot ├«n mintea ascult─âtorilor sau cititorilor ├«nc├«t nimeni nu se va mai putea concentra s─â vad─â ce ╚Öubred e totul. Aici exportatorul de vr─âjeal─â, ├«n loc s─â r─âm├«n─â o molie, ├«╚Öi pune haina splendid─â de red herring.

O defini╚Ťie par╚Ťial─â mai interesant─â a propus Cohen: bullshit-ul prezent ├«n lucr─ârile academice (╚Öi mai ales ├«n filozofia francez─â, spune el ÔÇô ├«n arheologie, echivalentul ar fi probabil post-procesualismul britanic ├«n zilele lui proaste) este adesea o ÔÇ×neclaritate neclarificabil─âÔÇť. Neclaritatea poate ╚Ťine nu doar de faptul c─â spui bazaconii, dar ╚Öi de faptul c─â spui lucruri corecte, dar f─âr─â nici o leg─âtur─â cu subiectul ╚Öi ├«ntre ele. E mai mult dec├«t at├«t ├«ns─â: aceste lucruri neclare nu pot fi transformate, oricum ai da-o, ├«n ceva clar, f─âr─â s─â ajungi fie la cu totul altceva dec├«t ceea s-a spus, fie la o tautologie.

├Än ├«ncheiere, o ├«ntrebare tulbur─âtoare. E nevoie de talent pentru bullshit? Mi-e team─â c─â da. Retorica g─âuno╚Öeniei ╚Ötiin╚Ťifice e adesea impecabil construit─â ╚Öi treze╚Öte o repulsie admirativ─â. Vectorul gargar─â se compune inspirat cu vectorul ├«mbrobodeal─â. Articolul e apoi acceptat de fr─â╚Ťia bullshit-ului, e publicat ╚Öi poate fi apoi citat, indiferent de subiect, pentru c─â se potrive╚Öte oriunde, oric├«nd. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: wikipedia

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.