Despre breaslă şi Belize

Publicat în Dilema Veche nr. 729 din 8-14 februarie 2018
Despre breaslă şi Belize jpeg

De cîteva ori m-am întîlnit absolut întîmplător – de pildă, așezîndu ne unul lîngă altul în tren – cu oameni (la prima vedere, perfect normali) care s-au dovedit a fi arheologi. De fiecare dată am avut, și eu, și cred că și celălalt, cam aceeași reacție: ha, cine-ar fi crezut? ca să vezi ce mișto! – pe scurt, vorba nu mai știu cărei schițe: „Ovațiuni nesfîrșite. Fanatism“. La o vreme după plecarea trenului, această reacție inițială e urmată de un (de data asta în gînd) hmm, să nu ne bucurăm prea mult, prea devreme.

Mă interesează această rușinoasă retractare. Cum e posibil să începi să te întrebi ce riscuri prezintă confratele tău? Comparația nu e grozavă, dar poate că e ca și cum ți-ai dori să fii închis în compartiment cu unul pasionat, ca și tine, de fotbal. În principiu, e excelent, pînă-n momentul în care se dovedește că nu țineți cu aceeași echipă. Atunci, indiferent de eleganța și civilitatea celor doi călători, ceva s-a terminat, pentru că nu poți să fii pasionat de fotbal și să ții cu o echipă fără să crezi că „ceilalți“ sînt nițel evil. E un dat. Iar asupra manierelor și inteligenței tovarășului tău de călătorie, pînă de curînd atît de cuceritor, plutește deodată un dubiu abject. Asta să fie explicația?

Întorcîndu-mă de pe șantier din Turcia, după vreo oră de zbor în tăcere, tipul de lîngă mine, foarte simpatic de altfel, și-a scos laptop-ul și a început să lucreze pe niște imagini. Mi-am dat fără să vreau seama, cu un al șaselea simț (vederea), că pe ecran erau niște planuri de magnetometrie ale unor ruine antice. L-am întrerupt imediat, fără nici o reținere, entuziasmat, întrebîndu-l de formă dacă e arheolog, și apoi am petrecut cîteva minute stabilind împreună cît de incredibilă, și în același timp delicioasă, era coincidența ca doi oameni care, fără a bănui nimic etc. Tipul era un newyorkez care zbura prin Houston venind din Belize, de pe un sit maya. Sentimentele mele față de Belize erau ambigue. Pe de-o parte, mi se părea o vrăjeală să spui că faci arheologie acolo, în paradisul tropical cu recifuri de coral și păduri cu jaguari. Țineam la convingerea mea românească, profund greșită, că dacă nu înveți meserie în condiții improprii și cu scule proaste, n-ai cum să ajungi un specialist serios. Pe de altă parte, propria mea universitate avea un proiect arheologic cît se poate de serios în Belize, în care mă gîndeam de la începutul semestrului să mă înscriu, pentru că nu se știa cînd mai ajungeam eu în SUA. În Turcia puteam să lucrez bine-mersi și din România, dar în Belize…

Am început, bineînțeles, să discutăm imaginile și apoi să trecem prin toate pozele făcute în campania respectivă. Știu că omul avea de lucru, dar coincidența era prea extraordinară. Din loc în loc, dacă nu mă înșală memoria, i-am strecurat cu multă dibăcie, dar fără intenție, cîteva șopîrle, de pildă că siturile precolumbiene au în general o stratigrafie foarte puțin adîncă și foarte simplă, încît interpretarea lor nu e nici o scofală. Tocmai cînd mă săturasem de vorbit depre arheologie, a venit rîndul meu să-mi prezint rezultatele. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că trebuie să fii brici și să te dai mare fără să pară că te dai mare. Adio orice relaxare. În plus, văzute acum prin ochii altuia, parcă toate pozele erau cam slăbuțe, iar stratigrafia mea, e drept, infinit mai complicată, se dovedea și infinit mai puțin înțeleasă. Peisajul meu era OK, dar adevărul e că farmecul unor peisaje e tocmai bun de prins cu aparatul foto, în vreme ce cu altele nu ți rămîne decît să arăți o poză cu buruieni și să bolborosești că e „foarte frumos cînd ești acolo“, că „acquired taste“, că „it grows on you“. Peisajul din jurul săpăturii lui era splendid, și nici măcar nu era pe plajă, ci undeva pe la granița cu Guatemala. De altfel, mi-a povestit că Guatemala tocmai amenințase că va invada Belize. Aici n-am putut, gîtuit, decît să scot un geopolitic: Is that a fact! (Ironia mea era de înțeles, dat fiind că eu luptasem și în Primul Război Mondial, și în Al Doilea Război Mondial.) După ce, cu chiu, cu vai, s-a terminat și proba asta, a început și baletul ideilor, fără nici o bază, de viitoare colaborare, continuat cu momentul dureros în care te trezești că reflectezi la cum ai putea să-l folosești pe celălalt în cariera ta academică: te poate angaja, te poate băga într-un grant? Îți poate da un pont, o informație, o recomandare? Măcar o adresă? Un pix?

Mi se pare important să vedem ce poate ajunge să ne îndepărteze de oamenii de care ar trebui să fim cei mai apropiați. Anumite opțiuni existențiale vin, cel puțin teoretic, la pachet cu o anumită formă a minții, care ar trebui să fie o premisă excelentă pentru prietenie, în sens larg. Printre opțiunile astea sînt evident meseriile noastre, nu neapărat exotice. Nu trebuie să fii caligraf ca să te bucuri că și tipul cu care împarți la nimereală masa mică din birt e tot caligraf.

Că oarece rivalitate va exista întotdeauna între oamenii cu ambiții profesionale similare, chiar dacă din lumi diferite, e clar și nici nu e rău. Dar îmi mai trece prin cap un posibil motiv pentru anumite rezerve care grevează colegialitatea: s-ar putea ca, în estul Europei, să interacționăm mai greu cu cei din aceeași breaslă pentru că bănuim sau știm că, deși am plecat la drum cu același entuziasm, ne-am dat apoi cu capul de aceiași pereți profesionali, am făcut aceleași compromisuri, am dat aceleași rasoluri și avem aceleași complexe. Și atunci discuți, glumești, e bine, dar periodic ți se face puțin rușine de celălalt, și lui – de tine.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.