Despre autoscopie

Publicat în Dilema Veche nr. 487 din 13-19 iunie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Am citit, nu demult, o anchet─â interesant─â despre defectele personale. ├Äntrebarea esen┼úial─â ÔÇô care crede┼úi c─â s├«nt defectele dumneavoastr─â principale? ÔÇô era adresat─â unor personaje mai mult sau mai pu┼úin cunoscute. ├Änt├«mplarea a f─âcut s─â-i ┼čtiu pe doi-trei dintre intervieva┼úi ┼či, ca atare, dup─â un interval bunicel de lectur─â, am ├«ncercat un oarecare sentiment de inadecvare. ├Ämpricina┼úii vorbeau detaliat despre ÔÇô s─â le spunem ÔÇô neajunsuri ale propriilor personalit─â┼úi, pe care, cu siguran┼ú─â, nu le aveau, ori, cel pu┼úin, dac─â ├«ntr-adev─âr ei sim┼úeau c─â le aveau, nu le exhibaser─â p├«n─â atunci, ├«n vreun fel, c─âtre alteritate. Mai mult, nici unul nu men┼úiona, fie ┼či fugitiv, o inconsecven┼ú─â real─â a caracterului s─âu, ÔÇ×inconsecven┼ú─âÔÇť sesizat─â nu neap─ârat de mine, ci asumat─â drept valabil─â, ├«n mod unanim, ├«n cercurile de apropia┼úi ai respectivilor. P─ârea c─â ascul┼úi monologul (altfel, destul de relaxat ┼či juc─âu┼č, de parc─â discu┼úia nu s-ar fi referit la handicapuri ┼či culpe, ci, paradoxal, la virtu┼úi ┼či calit─â┼úi!) unui om f─âr─â un picior, care constat─â, senin, la un moment dat: ÔÇ×Lipsa m├«inii st├«ngi reprezint─â pentru mine o imens─â problem─â.ÔÇť

A┼č merge chiar mai departe ┼či a┼č sus┼úine c─â perspectiva unora dintre interlocutori avea ├«n ea ceva fundamental pozitiv. Nu numai tonul lor se voia juc─âu┼č: ├«ntregul discurs introspectiv emis vibra de s─ân─âtate ┼či echilibru. Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor de facto ÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇť ÔÇô vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte. Mai precis, protagoni┼čtii anchetei ┼či le fixau drept idealuri, se sim┼úeau, aparent, minunat ├«n pielea insului ÔÇ×defectuosÔÇť pe care ├«l imaginaser─â. Inutil de precizat c─â majoritatea ÔÇ×caren┼úelorÔÇť de caracter prezentate acolo r─âm├«neau dulci ┼či ame┼úitoare benignit─â┼úi. La o lectur─â mai atent─â, b─ânuiesc c─â le-a┼č fi considerat eu ├«nsumi, ultimativ, ÔÇ×virtu┼úiÔÇť demne de toat─â stima. C├«nd ┼čpri┼úarul-┼čef afirm─â c─â sl─âbiciunea sa major─â e cafeaua, ├«ntruc├«t ├«i produce st─âri contemplative inubliabile, te cucere┼čte necondi┼úionat. Senza┼úia ini┼úial─â de inadecvare lua u┼čor, prin urmare, forma unui veritabil exerci┼úiu de admira┼úie.

Chestiunea are implica┼úii mai profunde, legate de ceea ce americanii numesc ÔÇô de┼či cumva pleonastic sau m─âcar redundant ÔÇô ÔÇ×caracter moralÔÇť. Discut├«nd despre defectele personale, vorbe┼čti, ├«ntr-un anumit sens, ├«n primul r├«nd, despre defectele de caracter ┼či, a┼čadar, despre incongruen┼úele propriei moralit─â┼úi. Or, ├«n materie de moralitate ÔÇô observa Andrei Ple┼ču ├«nc─â de acum c├«teva decenii ÔÇô to┼úi ne declar─âm inafailibili. S├«ntem gata s─â ne asum─âm ÔÇô public ÔÇô un intelect mai fragil, un nivel mai redus de cultur─â, o semnifica┼úie social─â mai cur├«nd fracturat─â ┼či o performan┼ú─â economic─â mai pu┼úin evident─â, dar, ├«n ruptul capului, nu vom accepta vreodat─â ipoteza c─â am fi imorali. Caracterul este sacru, asupra lui nu ├«ncap negocierile. Din pove┼čtile noastre despre sine va reie┼či clar c─â avem resurse inepuizabile de generozitate, c─â suferim neostoit de grija celuilalt, c─â iert─âm ingratitudinile, nedrept─â┼úile ┼či ostilitatea, c─â ├«i sus┼úinem martiric pe cei care vin dup─â noi, c─â ne-am descoperit de mici voca┼úia christic-salvatoare, c─â, ├«n sf├«r┼čit, rivaliz─âm (fratern!) cu Maica Tereza.

Nu a┼č putea s─â explic de ce un om ar admite oric├«nd s─â fie dovedit mai degrab─â idiot dec├«t indecent. De ce, for┼úat totu┼či de ├«mprejur─âri, un om accept─â s─â vorbeasc─â despre defecte ┼či, apoi, treptat, le face ┼či pe acestea s─â semene cu ni┼čte virtu┼úi. De ce dimensiunea etic─â a fiin┼úei sale se suprapune cu intimitatea absolut─â, devenind la fel de important─â ca ┼či via┼úa. De ce ├«ntre a fi deconspirat ca adulterin ┼či a fi demascat drept incompetent profesional, varianta a doua ar avea mereu c├«┼čtig de cauz─â. De ce abdicarea moral─â i se pare oricui o miz─â mult mai mare dec├«t orice alt tip de abdicare la care te poate ├«mpinge existen┼úa. De ce, dac─â l-ai acuza de r─âutate pe un semen, el ar intra imediat ├«n degringolad─â ┼či, ulterior, ar fi capabil de gigantice izbucniri, pe c├«nd, la acuza┼úia de neglijen┼ú─â fizic─â, ar z├«mbi cel mult ├«ncurcat. De ce tr─âdarea isterizeaz─â, iar prostia amuz─â. De ce stigmatul nebuniei este preferabil celui de fariseism.

┼×tiu numai c─â o astfel de ciud─â┼úenie persist─â de c├«nd lumea. ├Än comunit─â┼úile arhaice de cre┼čtini, se practica, la ├«nceput, confesiunea public─â. Penitentul ├«┼či m─ârturisea p─âcatele ├«n fa┼úa ├«ntregii comunit─â┼úi, ┼či nu ├«n recluziunea dialogului cu duhovnicul. Procedura s-a schimbat ├«n timp ┼či spovedania a devenit un act privat, ├«n interiorul c─âruia preotul are rol de mediator, nu de auditor. Cumva, undeva, individul a ├«n┼úeles c─â, nici m─âcar ├«n actul poc─âin┼úei sincere, nu e dispus s─â-┼či toarne cenu┼č─â ├«n cap, ├«n v─âzul lumii ├«ntregi. S─â-┼či dezgoleasc─â trupul ├«n public, da, accept─â, la rigoare, micile inhibi┼úii put├«nd fi dep─â┼čite cu succes! Dezgolirea sufletului dinaintea unei ├«ntregi congrega┼úii (fie ea ┼či de credincio┼či autentici, sensibili la drama m─ârturisirii unui poten┼úial fiu risipitor) ÔÇô ei, aceasta ne duce pe un cu totul alt palier de reprezentare, ├«nfior─âtor de diferit! Nu-i vorb─â c─â, foarte frecvent, p├«n─â ┼či m─ârturisirea individual─â ajunge s─â-i irite pe mul┼úi duhovnici. Nu cer ei ├«n predici, de at├«tea ori, sinceritate la spovad─â, pentru c─â, altfel, gestul m─ârturisirii cap─ât─â valoarea frec┼úiei la un picior de lemn?

├Än absen┼úa unor explica┼úii ra┼úionale ale unor asemenea ÔÇô s─â zicem ÔÇô sensibilit─â┼úi ancestrale ale umanit─â┼úii, putem propune ca ├«ntreb─ârile cu caracter autoscopic s─â se pun─â u┼čor diferit: C├«t de de┼čtept v─â considera┼úi sau la ce nivel de educa┼úie v─â afla┼úi? Ve┼úi vedea c─â, ├«n noile circumstan┼úe de autoanaliz─â, noi, oamenii, avem poten┼úial. Am fi ├«n stare chiar s─â d─âm recitaluri de remarcabil─â modestie.

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.