Despre atentate și atentatori

Publicat în Dilema Veche nr. 398 din 29 septembrie - 5 octombrie 2011
Despre atentate și atentatori jpeg

Atentatul. Critica ra┼úiunii paranoice se intituleaz─â scrierea profesorului Manfred Schneider ÔÇô publicat─â recent ├«ntr-un volum de peste 700 de pagini la editura Matthes & Seitz. Cei zece ani ├«mplini┼úi de la atentatele de la 11 septembrie confer─â un caracter imperativ lecturii acestei c─âr┼úi, palpitant─â ca un roman poli┼úist, dar ├«n acela┼či timp doct─â ┼či solid documentat─â ca un tratat academic. Cartea lui Manfred Schneider se revendic─â, chiar ├«n titlu, de la teoria kantian─â a ra┼úiunii. ├Än urm─â cu 250 de ani, filozoful german ├«ntrev─âzuse poten┼úialul pericolului politic pe care-l prezint─â, pentru o societate, demen┼úa paranoic─â. De altfel, Nietzsche, citat ├«n motto-ul scrierii, afirmase c─â nu ├«ndoiala, ci convingerea oarb─â duce la nebunie. Aceea┼či convingere oarb─â alimenteaz─â ┼či fanatismul de sorginte religioas─â, moral─â sau politic─â. 

Spre deosebire de impresia comun─â, atentatorul ├«┼či pune ├«n practic─â nebuneasca idee premeditat, cu s├«nge rece, calm, pas cu pas, nu percepe natura criminal─â a faptei sale, erij├«ndu-se ├«n erou ┼či salvator. Autorul afl─â o defini┼úie atotcuprinz─âtoare a ceea ce s-ar putea numi genomul atentatorului ┼či natura ac┼úiunii sale, de la asasinarea lui Cezar p├«n─â la f─âpta┼čii atentatului de la 11 septembrie: ÔÇ×(El) ac┼úioneaz─â ├«n cele mai multe cazuri de unul singur, este animat de dorin┼úa de a interveni ├«n jocul puterii ┼či ├«n misteriosul mers al istoriei. Pumnalul, pu┼čca, bomba s├«nt transformate ├«n mesaje, atentatul ├«nsu┼či ar fi o form─â de comunicare, o veste s├«ngeroas─â dat─â lumii, pe al c─ârei suport pot fi stocate opinii, scrieri, imagini violente. Inten┼úii sau cuvinte uciga┼če poate avea sau formula ├«n g├«nd oricine, dar pasul de la g├«nd la fapt─â nu-l fac dec├«t foarte pu┼úini, iar ├«n aceast─â tranzi┼úie paranoia, aberanta interpretare a faptelor, con┼čtiin┼úa unui destin, a unei misiuni devin elementul catalizator. Violen┼úa ac┼úiunii este alimentat─â de percep┼úia unor pericole imaginare, false, de convingerea atentatorului de a fi fost predestinat de o for┼ú─â superioar─â s─â intervin─â ├«n mersul istoriei.ÔÇť Dar ÔÇô la ce sluje┼čte cunoa┼čterea ├«n detaliu a psihogramei atentatorului, lunga istorie s├«ngeroas─â a atentatelor? 

├Äntr-un recent interviu, Manfred Schneider declara c─â ÔÇ×punem ├«n mi┼čcare un ├«ntreg mecanism explicativ fiindc─â ne vine greu s─â fim confrunta┼úi cu nenorociri, catastrofe, crime, cu caracterul lor at├«t de brutal ┼či aleatoriu. Ceea ce nu poate fi explicat ra┼úional, ce nu corespunde unei legit─â┼úi ne bruscheaz─â ra┼úiunea. Ea reclam─â motive ┼či poate aici rezid─â ┼či caracterul ei paranoicÔÇť. 

Interven┼úia ra┼úiunii conspirative, cu cuvintele autorului c─âr┼úii, este de fapt o ├«ncercare natural─â de a conferi un sens catastrofei. Este ceea ce explic─â ┼či proliferarea celor mai fantasmagorice teorii ├«n jurul marilor atentate ale istoriei ┼či, fire┼čte, ├«n jurul celor de la 11 septembrie 2001. Acestui eveniment, Manfred Schneider ├«i consacr─â un ├«ntreg capitol din cuprinsul c─âr┼úii sale. Chiar dac─â Turnurile Gemene nu au fost, ├«n momentul ├«n care au fost perforate de cele dou─â avioane, cele mai ├«nalte din lume, la vremea lor ele au constituit o premier─â absolut─â, celebr├«nd performan┼úele tehnice ale unei civiliza┼úii ┼či for┼úa ei economic─â. 

├Änc─ârc─âtura lor simbolic─â fiind cea care a provocat furia distructiv─â a atentatorilor, era firesc ca Manfred Schneider s─â se opreasc─â ├«n capitolul intitulat ÔÇ×Caracterul iconoclast al turnurilorÔÇť ┼či asupra valen┼úelor filozofice ale acestei construc┼úii. De pild─â, cele evocate de Heidegger deja ├«n 1945 ├«ntr-un dialog imaginar. Turnul atinge cerul, dar este ├«nfipt ├«n p─âm├«nt, iar cine st─â ├«n v├«rful lui simte mai bine vibra┼úia lumii. Turnul devine astfel un seismograf. 

Dup─â o incursiune ├«n istoria cultural─â ┼či ├«n mitologia turnurilor, Manfred Schneider distinge ├«n dramaturgia iconic─â a pr─âbu┼čirii turnurilor gemene din Manhattan, la 11 septembrie, trei acte: 1) atacul se ├«ndreapt─â ├«mpotriva unei imagini care trece drept chintesen┼úa unei puteri malefice ┼či impenetrabile; 2) atentatul distruge aceast─â imagine; 3) atentatorul se ├«ntrupeaz─â el ├«nsu┼či iconic, din ruinele imaginii ┼či cenu┼ča victimelor. El este un parazit al distrugerii. 

Chiar dac─â aceast─â tez─â a c─âr┼úii este discutabil─â, ea explic─â ┼či fascina┼úia exercitat─â de imaginile, repetitiv reproduse, ale atentatului de la 11 septembrie, c├«t ┼či faptul c─â atentatorii au mizat deliberat pe vizualizarea apocaliptic─â a ac┼úiunii lor, ├«nscenat─â cinic, paranoic, p├«n─â ├«n cel mai mic detaliu, ├«n baza unor scenarii fictive. A┼ča st├«nd lucrurile, era firesc ca receptarea postum─â a atentatelor de la 11 septembrie s─â genereze un num─âr impresionant de teorii, c─âr┼úi, studii, m─ârturii orale ┼či vizuale, expozi┼úii, interpret─âri. 

├Än cartea sa, Manfred Schneider d─â prioritate interpret─ârilor filozofice ┼či antropologice spre a insera ziua de 11 septembrie, care a schimbat lumea, ├«n paradigma atentatelor istorice care, ┼či c├«nd nu au avut un impact decisiv asupra viitorului, au zdruncinat de fiecare dat─â percep┼úia ra┼úional─â lumii, aflat─â dintru ├«nceput ├«ntr-o genuin─â ori provocat─â dezordine. 

Lectura c─âr┼úii lui Manfred Schneider ofer─â o formul─â cognitiv─â, mental─â, de ap─ârare ├«n fa┼úa unui r─âu universal ┼či imprevizibil ÔÇô atentatul. 

Rodica Binder este jurnalist─â la Deutsche Welle.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.