Descoperire arheologică epocală

Publicat în Dilema Veche nr. 464 din 3-9 ianuarie 2013
Dragoste şi răzbunare jpeg

- dovada de netăgăduit a existenţei unui Nostradamus român -

Rîndurile care urmează imediat după acesta la care scriu chiar acum nu trebuie să fie considerate un pamflet. Ci mai mult decît atît. Şi e absolut obligatoriu să fie asumate aşa cum sînt, depozitate în unghere secrete ale memoriei, acoperite cu ceară de sigiliu, praf de amintiri neclare şi pînze de păianjen rămase din primele filme horror văzute în copilărie.

Luaţi cu febra sărbătorilor – cu ştirile despre portofoliile guvernamentale şi lipsa de spaţiu pentru toţi aleşii din cele două Camere ale Parlamentului, cu pregătirile pentru revelion şi promoţiile la tigăile inteligente –, cei mai mulţi dintre noi, ca să nu zic toţi, am scăpat o ştire uluitoare. Fiind plasată foarte tîrziu în buletinul de ştiri, vestea aceasta şocantă a trecut aproape neobservată. Ochii tuturor au fost confiscaţi de breaking news, în deschiderea ediţiei, o relatare în direct de la protestul asociaţiei conduse de Sorin Oprescu, faţă de abuzurile primarului Nicuşor Dan, care se încăpăţînează, şi la ora asta, să dărîme Biserica Sfîntul Iosif, din cauza căreia nu se mai vede o superbă clădire de birouri. După scandalul transmis live de la faţa locului, a urmat un reportaj interminabil despre lansarea volumului al patrulea din seria Istoria esteticii minimaliste în elaborarea indicatorilor macroeconomici, volum coordonat de Bianca Drăguşanu şi Adrian Cristea. Abia după vreo jumătate de oră s-a vorbit despre descoperirea epocală a doamnei profesor doctor Clisuţa Pălinceanu-Cepoi, de la Institutul de Paleontologie şi Paleoastronautică Hülyebacs Barna, din Cluj. De fapt, Cluj-Napoca e denumirea corectă a oraşului, dar asta e o altă poveste. Nimănui nu i-a păsat de incredibila descoperire. Ca de obicei, a trebuit să aflăm bomba de la BBC, două zile mai tîrziu, pentru a ne da seama de dimensiunea acestui eveniment care schimbă complet perspectiva asupra istoriei acestor meleaguri. Iată, pe scurt, povestea acestei descoperiri fabuloase.

Aflată la final de concediu în Delta Dunării, doamna profesoară Pălinceanu-Cepoi a hotărît să se întoarcă acasă, la Cluj-Napoca, făcînd un lung ocoliş, pe la Bîrlad. Domnia sa nu vizitase încă cele mai noi obiective de interes mondial deschise acolo – Acceleratorul de Particule al Institutului Internaţional de Etnologie „Păstorel Teodoreanu“ şi imensa Grădină Botanică „Aurel Vlaicu“, cea mai mare din emisfera nordică. Găsindu-se în vizită aici, la cel din urmă obiectiv, chiar înainte de plecarea spre celebra parcare robotizată a grădinii, doamna Pălinceanu-Cepoi a hotărît să mai facă o ultimă plimbare, pe aleea cu arbori Sequoia. Nici nu apucase bine să treacă de primii cinci, din cei trei sute de arbori aduşi din California, că a avut o viziune tulburătoare. La primul interviu pe care l-a acordat după miraculoasa descoperire, domnia sa a mărturisit că a văzut, dintr-odată, o lumină orbitoare, din direcţia căreia se auzea un glas vorbind în geto-dacă. Spre uluirea domniei sale, doamna profesoară a constatat că geto-daca nu diferă prea mult de limba română pe care o vorbim azi. Aproape deloc. Vocea i-a spus să se oprească şi să sape, cu oglinjoara de la pudrieră, la o adîncime de 11 centimetri, fix sub banca din stînga sa. Prinsă în transa profundă a acestei viziuni, doamna profesoară s-a conformat, şi nu mică i-a fost surpriza cînd a găsit, exact la adîncimea indicată, un vas de lut care conţinea nouă plăcuţe de oţel inoxidabil. Ulterior, Institutul de Spectrologie şi Spectrografie „Ilie Dumitrescu“ din Bîrlad avea să confirme faptul că plăcuţele erau făcute dintr-un aliaj extrem de complex, iar datarea cu carbon radioactiv a firicelelor de păr găsite în vasul de lut a arătat momentul exact al ascunderii lor. Iunie, anul 16, după Hristos.

Textele de pe plăcuţe n-au pus nici o problemă de traducere. Singura diferenţă între limba folosită în scrierea de pe plăcuţe şi cea pe care o vorbim azi este că, în geto-dacă, încă se mai folosea Acuzativul cu prepoziţie. În rest, totul e la fel. Fantastic! Tulburată de această întîmplare atît de neaşteptată, înainte de a preda artefactele în mîinile colegilor care urmau să înceapă procesul de datare, doamna Pălinceanu-Cepoi a apucat totuşi să „răsfoiască“ un pic cele nouă plăcuţe. Autorul, care se semnase pe fiecare dintre ele, era un anume Estrogeminus, după toate aparenţele poet, fiul lui Estrogenitus din Paralia, un grec, negustor de lămpi cu ulei. Prieten apropiat cu poetul Ovidiu, autorul plăcuţelor îşi făcea veacul pe litoralul pontic. La un moment dat, a vrut să viziteze un cenaclu, se spune, cel mai cunoscut din acei ani, aflat tocmai pe meleagurile Bîrladului de azi. Ajuns aici, fiul lui Estrogenitus din Paralia a avut o viziune extraordinară şi a notat totul pe aceste plăcuţe aduse, după spusele sale, de o lumină orbitoare. Posibil să fie aceeaşi din cazul doamnei Cepoi. Practic, textul este, în integralitatea sa, o sumă de profeţii despre acest spaţiu. Nu lipsesc războaiele dacilor cu romanii, atît de huliţii cumani, voievodatul lui Gelu, Basarabii, Muşatinii, ce mai, toată istoria noastră, prorocită perfect, punct cu punct.

Emoţionată, acuzînd şi o cădere de calciu, doamna profesoară Clisuţa Pălinceanu-Cepoi nu a apucat să citească tot textul de pe ultima plăcuţă. Erau înşirate mai multe nume foarte cunoscute acum. Tot ce-şi aminteşte doamna Cepoi e ceva în legătură cu Fuego, mutat la Chişinău, şi ceva care se termină cu… „unirea mult visată“. După cum ştie toată lumea, la ora asta, plăcuţele au dispărut. Au fost furate. Noroc cu fotografiile făcute de sectoristul care patrula prin Grădina Botanică, cel care, altminteri, i-a dat primul ajutor doamnei Cepoi, cînd cu căderea de calciu. Cică la anul aflăm textul complet, refăcut din fotografii. Doamne-ajută! La mulţi ani!

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.