Democraţia?! O prostie!

Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
Dragoste şi răzbunare jpeg

Un moft. O fiţă. Un refren rămas în minţile hipioţilor înceţoşaţi de alcool şi de droguri. Un pretext pentru toţi lăţoşii şi vagabonzii nespălaţi de prin America, să scape de armată şi să nu fie duşi, pe vremea aia, în Vietnam. Un cuvînt-cheie din proiectele europene de la ora asta, de unde rostuiesc bani frumoşi tot soiul de oengeuri inutile, care freacă menta pe banii proştilor de la Bruxelles. Pe banii papagalilor care finanţează simpozioane şi deplasări ale şmecherilor specialişti în blabla-uri, de fapt, nişte vacanţe de boieri care trăiesc împărăteşte cu marafeţii de prin proiectele astea. Şi-au luat case şi maşini, pe fundaţie, pe oengeuri, au făcut bani din ajutoare, s-au orientat rapid. Ba că România e plină de handicapaţi, ba că ungurii n-au drepturi, ba că ţiganii, vezi Doamne, sînt discriminaţi şi prigoniţi, ba că femeile nu sînt băgate suficient în seamă, ba că să nu se închidă nu ştiu care plajă, unde toţi drogaţii stau în curu’ gol, de faţă cu copiii – toate prostiile astea înseamnă democraţie? O porcărie de luat minţile, o păcăleală din care se ramifică şi alte tîmpenii care sună bine la comisiile de spart fonduri europene – egalitate de şanse, toleranţă, integrare. Care egalitate de şanse, nene?! Cu copiii ălora care au bani de put şi învaţă numai pe la Londra, în timp ce ai noştri merg la mizeriile de licee de pe-aici? Care toleranţă?! Cu ungurii care vor autonomie şi care, zi de zi, puţin cîte puţin, îşi ating scopurile, în timp ce noi sîntem sfidaţi la noi în ţară? Vrei şcoală în ungureşte? Ca ce chestie? Adică merge un român în Covasna, în România, că e în România Covasna, din cîte ştiu eu, cere o pîine şi i se spune în ungureşte că acolo nu se vorbeşte româna. Limba oficială în România e româna. La ce să înveţi tu în ungureşte? A, vrei morţiş treaba asta? Păi, de ce nu zici aşa?! Du-te, dom’le, în Ungaria, şi învaţă ungureşte pînă-ţi vine acru! Care integrare?! A ţiganilor care fură, jefuiesc şi vînd copii după bunul plac, în timp ce se dau loviţi şi discriminaţi, în ţara asta care, oricum, a devenit a lor? Că aşa crede toată lumea. Aici e ţara ţiganilor.

De-aia dau ăia din Europa bani ca la balamuc pentru simpozioane şi proiecte. Să scape de ei de p-acolo şi să-i trimită înapoi aici. Da’ ia să mai stea şi pe la ei, că pe-aici au furat destul. Ce să mai caute la noi? Să meargă în India, de unde au venit. Sau la ăştia cu democraţiile. Dacă le e aşa de drag de ei, să-i ţină acolo, nu să-i pună pachet la avion. Auzi?! Dacă zici că sînt aşa de valoroşi şi inestimabili din punct de vedere cultural, că reprezintă libertatea primordială şi nu ştiu care romantism, dacă îţi dau lacrimile la manele, de ce nu-i iei matale la tine acasă? Da’ nu le convine, că îi au şi ei pe ai lor. Negri, arabi, asiatici, toţi ăia care s-au adunat din toată lumea şi-au crezut că l-au apucat pe Dumnezeu de-un picior. Ia ţine-i la tine pe ţigani, că tot eşti ţară bogată, şi banii pe care-i pompezi în oengeurile care se dau de ceasu’ morţii de grija ţiganilor, dă-i la Catedrala Mîntuirii Neamului. Normal, nu-ţi convine. Că vin, pe urmă, catolicii şi pocăiţii tăi şi te trag de guler, că de ce le dai la ortodocşi. Şi nici evreilor nu le convine. Şi cînd ăştia, care conduc lumea, ridică un pic din sprînceană, nu mai eşti aşa de viteaz cu democraţia occidentală. Te faci că plouă. Cum ai făcut şi după război, cînd n-a îndrăznit nimeni să se pună cu comuniştii care au luat juma’ de Europă. Trei lulele, trei surcele, cîteva simpozioane de ochii lumii, un protest ici, unul colo, să nu se spună că s-a stat cu mîinile-n sîn, şi gata. Te-ai spălat pe mîini şi te-ai rezolvat cu Cortina de Fier. Şi, la noi, care democraţie, nene?! Asta de după Ceauşescu, cînd nu contează cine vine la putere, că toţi sînt la fel, puşi pe haiduceală, întîi să recupereze rapid ce-au băgat ca să intre în politică, şi pe urmă să pună şi de-o parte, că nu se ştie cît ţine coşmelia? Ca ce chestie să mă mai duc la vot? Cu mine sau fără mine, tot ei ies. Să votez ca să ce?! Ca să plece o tură de hoţi şi să lase locul altora, şi mai fomişti? Nu, nenică, eu nu mai pun botu’ la aşa ceva. Să se aleagă ei între ei, acolo, cu proştii care merg la vot, şi pe mine să mă lase în pace. Vrea statul să mă fure, ca să se îmbogăţească tiriplicii ăia? Eee, lasă să vezi cum îl fur şi eu pe domnul Stat, de n-are aer. E concurs – care fură mai bine de la ălălalt? Păi, atunci, concurs să fie, vere! Pe ei, o dată la cîţiva ani, tot îi mai mişcă de p-acolo, că trebuie să vină la rînd ăia care au aşteptat, lihniţi, la coadă. Da’ pe noi nu ne mişcă nimeni de-aici. Noi avem vreme. Ia să vedem cine cîştigă la concursul ăsta. 

Nici măcar n-am mai pus ghilimele pentru că am depăşit cu mult limita citatului. Nu mai e vorba doar de o tranşă decupată din expresia gîndirii unei persoane sau a unui grup, ci e replicarea unui curent de gîndire, a unei energii mentale care circulă, cu un dinamism nemaivăzut, în nişte spaţii cu mult mai largi decît am fi dispuşi să credem. Sigur, un cusurgiu ar putea să spună, pe bună dreptate, că nu contează dimensiunea ariei de acoperire. Un citat e… un citat. Aşa e. Însă am vrut să subliniez, prin absenţa ghilimelelor, tocmai anvergura fenomenului, dimensiunea incredibilă pe care o capătă, de la o zi la alta, golirea de semnificaţie a democraţiei. Puţină lume mai are chef să accepte faptul că acest termen se defineşte în fiecare zi, că lucrul la temeliile definiţiei sale nu se încheie, de fapt, niciodată. Singura speranţă împotriva fatalismului endemic de pe aici era Europa. Cu instituţiile sale, cu presiunea lor, cu decizia fermă de a rezolva odată lucrurile. Aici, vă propun un citat, bine delimitat, de data asta, dintr-un interviu pe care scriitorul albanez Ismail Kadare l-a acordat în 2009. Se referea la Europa şi la Balcani. „Suferim de indecizia ei în ceea ce ne priveşte. Este o politică adeseori contradictorie, ilogică. Ţările europene ne vor şi nu ne vor în Europa. Acest fapt creează în această peninsulă, care este într-o stare neliniştită, o oboseală de democraţie.“ 

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic