De prin Germania

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
De prin Germania jpeg

Unele lucruri nu mai sînt cum au fost. Dar oare chiar au fost? Pe aeroportul din München, la sosirea pasagerilor din avionul românesc, noile scanere de pașapoarte, cu autoservire, s-au blocat. A apărut un polițist înalt care ne-a spus ceva cum că „system defekt“. Am așteptat vreo douăzeci de minute pînă s-a reparat. Prin München și Stuttgart am văzut parcă neobișnuit de multe lucrări. Peste tot funcționau pickhammerele, iar săpători și asfaltagii erau într-o activitate frenetică. Multe străzi erau răscolite de șantiere. Ei bine, nu chiar atît de multe ca la noi, nu. Autostrada de la München la Stuttgart e la fel cum o știu de douăzeci de ani: aglomerată, cu multe camioane și cisterne care se depășesc ca niște mastodonți în competiție, cu mirosuri chimice, cu stau-uri de kilometri, cu lungi porțiuni de beton dur și, mai nou, cu zone întregi de restricții și lucrări. În România, în general, ideea autostrăzilor „ca-n Germania“ e un adevărat ideal, ceva de neatins. În realitate, la ore de vîrf și nu numai, idealul ăsta poate fi neplăcut. Pînă la urmă însă, chiar dacă nu e paradisul la care visăm noi, e măcar ceva funcțional.

Cred că de dată mai recentă pentru Germania e claxonul la semaforul care se face verde sau cel de mustrare pentru cine încurcă traficul. Moda asta nu poate să vină decît din aval, adică din josul Dunării. Dacă cineva se plînge de stridența sirenelor mașinilor de Salvare, pompieri sau poliție de la noi, să meargă la München. Acolo sînt de-a dreptul wagneriene și singura soluție e să-ți pui mîinile la urechi. Nu-ți mai auzi nici propriile exclamații. Tot din categoria grandioaselor sonorități teutonice a făcut parte și reprezentația stradală la care am asistat în centrul vechi al München-ului, unde zeci de veseli toboșari, de bună seamă amatori, băteau de zor în tobe și își agitau tamburinele în ritm și în pași de dans. Își găsiseră loc pe o stradă îngustă, cu reverberații. Mi-am închipuit că printre ei ar putea fi (măcar cu spiritul) și Richard Feynman, celebrul fizician care cînta la bongo pe străzile din Rio, în timpul carnavalului.

Într-o berărie bavareză care zumzăia ca un mare stup cu albine germane, clienții se înveseleau pînă cînd începeau să cînte la unison, lovind cu halbele în masă. Mi-am adus aminte de un film foarte vechi în care Marlene Dietrich, cred, îi spunea unui american că așa se manifestă nemții la cîrciumă. Americanul a replicat că în țara lui oamenii beau singuri. La masa din spatele meu ședea un cuplu gen Emmanuel și Brigitte Macron. La un moment dat, nu știu de ce, dar bănuiesc, femeia a căzut de pe scaun și s-a întins pe jos cît era de lungă. S-a ridicat într-un tîrziu, parcă filmată cu încetinitorul, îndreptîndu-și cu demnitate sînii. Și fiindcă tot veni vorba, era cu o zi înainte de alegerile în care Macron o învingea detașat pe Marine Le Pen.

În centrul Stuttgart-ului am dat peste un festival al filmului de animație, despre care un dealer de mașini ne povestise că e festival de bere. Un fel de Oktoberfest în mai. N-am priceput dacă omul nu știa că există și altfel de festivaluri decît cele de bere sau dacă nu cumva nemții beau prea multă bere chiar și la festivalurile de desene animate. Tot în Stuttgart am văzut o manifestație de bicicliști. Preț de vreo 15 minute au tot trecut prin fața hotelului nostru. Bicicliști din toate țările, uniți-vă!

Înapoi la München, la Alte Pinakothech m-a străbătut un puternic sentiment de egalitate. Într-o sală oarecare, în linie cu omniprezentul Canaletto, o poți descoperi pe Madonna del Garofano a lui Leonardo da Vinci sau pe Madonna della Tenda a lui Raphael. Rembrandt nu e nici el scos în evidență în mod special, ci plasat pur și simplu printre alți pictori olandezi. Să-l descoperi singur, ca din întîmplare. În schimb, explozia de cărnuri din uriașele tablouri ale lui Rubens, invadînd mai multe săli, mi-a provocat și de data asta o senzație de sastisire. Ca după mulți cartofi.

Tot München-ul era plin de ruși. N-am habar dacă asta e de bine sau de rău. Noaptea, pe stradă, am observat o mulțime de oameni fără adăpost. Un bărbat cu barbă albă tocmai își aranja culcușul într-un sac de dormit în intrîndul de la ușa unui magazin, cînd lîngă el s-a oprit un tip cu o figură respingătoare, slab ca o surcea și cu o gentuță pe umăr, un fel de Aghiuță care, spre surprinderea noastră, l-a abordat pe bărbos în română. Au schimbat două fraze de politețe, după care „Aghiuță“ i-a urat „Spor la treabă!“. Apoi, s-a apropiat de cerșetorul aflat în următorul intrînd. Era, fără îndoială, „inspectorul“, individul care strîngea banii. Era vorba de homleși profesioniști, bine organizați. Întrezărind culisele acelei operațiuni nocturne, te cam înfiorai. Noi știm bine cum stă treaba: „Mîna întinsă care nu spune o poveste nu primește de pomană.“

La întoarcere, stăteam în spatele avionului și, cînd era gata să decoleze, am văzut cum o mulțime de mîini s-au întins, aproape simultan, după butoanele de aer condiționat. Poate că emoția decolării i-a făcut pe mulți să caute ceva aer mai rece.

Foto: Andrei Manolescu

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Céline Dion la 55 de ani. Ce i-ar fi declanșat boala nemiloasă: „I-au dispărut cei doi stâlpi și s-a prăbușit“
Cântăreaţa de origine canadiană, Céline Dion, este una dintre cele mai de succes interprete din istoria muzicii pop. În cei peste 35 de ani de carieră a vândut peste 250 de milioane de albume. S-a căsătorit cu impresarul ei cu care are trei copii și alături de care a rămas până finalul vieții lui.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.