De la naţiunea etnică la elogiul diversităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 250 din 2 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E altă lume! - exclamă, extaziată, o colegă care nu mai fusese niciodată la Timişoara. Şi este, fără doar şi poate, o diferenţă de care bănăţenii sînt primii (după cum bine ştim cu toţii) îndreptăţiţi să fie mîndri. Pînă la a afişa un slogan electoral "liberal" de genul "Banii timişorenilor să rămînă în Timişoara!". Şi pînă la a redacta postere mobilizatoare semnate "naţionaliştii autonomi". Văzută dinspre Banat, România ne apare, în interpretarea istoricului Victor Neumann, ca o naţiune excesiv de etnică, o Kulturnation de tip romantic, ce a sacrificat cu desăvîrşire diversitatea pe altarul continuităţii şi unităţii "poporului", integral şi exclusiv "român". O naţiune care, astfel, nu numai că şi-a ratat modernitatea, dar a căzut şi în păcat. O naţiune care intră la rubrica "aşa nu" a construcţiilor politice moderne, în opoziţie cu naţiunile franceză, engleză sau olandeză, care intră la rubrica "aşa da". Există, indubitabil, un mare adevăr aici, în măsura în care ştim cu toţii că sîntem o "naţiune etnică", de "tip german", şi nu de "tip francez", care s-a construit în jurul crezului independenţei colective (a "poporului"), şi nu al celui de sorginte franceză al libertăţii individului. De asemenea, ştim că Marea Unire a fost un şoc de diferenţă la care administraţia centrală a reacţionat, în final, cu un exces de centralism unificator. Dacă toate acestea sînt adevărate, "tot adevărul" este însă ceva mai complex şi mai nuanţat şi plasează România printre "modernităţile alternative" ale Europei, construite şi consumate cu bunele şi relele lor specifice. Văzut dinspre Timişoara, Banatul apare ca marea excepţie în acest peisaj naţional, ca pămîntul făgăduinţei multietnice, ca spaţiu al diversităţii şi coabitării paşnice prin excelenţă, ca regiune de "conflict zero" - după cum îi place Adrianei Babeţi să amintească ori de cîte ori are ocazia. Există şi aici o indubitabilă doză de adevăr, căci Banatul a fost o zonă de extraordinară convieţuire etnică. Paradoxul - ca şi în alte cazuri - este că elogiul diversităţii pare să fie direct proporţional cu stingerea chiar a acestei diversităţi, prin plecarea masivă a "etnicilor", în primul rînd cei germani. Pe de altă parte, este şi o doză mare de excepţionalism bănăţean în această viziune, măcar pentru faptul că potenţialul de conflict şi cel de pace ale unei populaţii depăşeşte cu mult capacităţile de măsurare ale prea firavelor ştiinţe sociale, verdictul de "potenţial conflictual zero" fiind mai degrabă un (frumos) mit politic decît o constatare empirică. În plus, este ca şi cum o femeie tînără, frumoasă, inteligentă şi bogată ar ţine morţiş să se prezinte şi ca o primadonă cu o voce unică în lume. Banatul are suficiente calităţi pentru a nu mai avea nevoie să aspire şi la titlul (iluzoriu) de paradis mondial, unic şi măsurabil, al diversităţii. Acelaşi "excepţionalism" bănăţean ni se înfăţişează ceva mai realist în ingenioasele măsurători (cu toate limitele asumate ale unor astfel de "indicatori") realizate de Alin Gevreliuc. Acesta a măsurat, de pildă, "gradul de vandalizare anonim" în mijloacele de transport din şapte mari oraşe ale ţării sau "scuipatul comunitar", adică "ponderea celor care, din totalul oamenilor care aşteaptă autobuzul în acelaşi tip de zonă, la aceeaşi oră, vreme de 30 de minute, scuipă natural, fără să se sinchisească". Ei bine, Timişoara este detaşat cel mai "civilizat" oraş din ţară, Bucureştiul şi Craiova fiind oraşele cu cel mai scăzut grad de civilitate, avînd indicatori între 3 şi 6 ori mai mari decît cei înregistraţi în oraşul de pe Bega. Mai interesante pentru povestea noastră sînt însă răspunsurile la întrebarea "Aţi vota pentru un candidat la Primărie care este (provine) din...?". Se pare că aproape toţi bănăţenii ar vota cu un candidat originar din propriul judeţ; urmează apoi, în ordine, cei provenind dintr-un judeţ limitrof, din Transilvania, apoi germanii, sîrbii, maghiarii, evreii şi bulgarii şi de-abia după aceea muntenii, oltenii şi, pe ultimul loc, moldovenii. Diferenţa "bună", valorizată, pare a fi deci cea etnică, diversitatea intra-etnică fiind aşezată în diferenţe regionale mai degrabă dezapreciate. Altfel spus, pentru bănăţeni, în prezent, "străinii" par a fi mai buni decît "fraţii români" din celelalte regiuni ale patriei. Văzută dinspre fascinanta dar neglijata Dobroge, întreagă această problemă a relaţiei dintre centralismul naţiunii etnice şi practicile şi discursurile descentralizate ale diversităţii ne apare, într-un fel, mai clară, căci e lipsită de mizele economice şi simbolice particulare ale Banatului. Este interesant de urmărit, astfel, cum, din "Dobrogea, pămînt românesc", sub efigia lui Mircea cel Bătrîn (a cărui stăpînire se întindea "pînă la marea cea mare", după cum ştim cu toţii), Dobrogea a devenit în zilele noastre, ca şi Banatul (dar mult mai puţin vehement), un "spaţiu de dialog inter-etnic". Un spaţiu pus în scenă şi "branduit" ca atare. Iar aceasta în condiţiile în care, la 1878, românii reprezentau 23% din populaţia Dobrogei (faţă de 25% turci, 35% tătari etc.), iar acum, cînd zona a devenit un spaţiu de discursuri şi practici multi-etnice, această "diversitate etnică" de-abia dacă mai însumează vreo 2-3 procente din ansamblul populaţiei. Dar, aşa împuţinate cum au ajuns, aceste "minorităţi etnice" devin pe zi ce trece mai vizibile, mai active şi mai luate în seamă de către majoritate. Rămîne marea problemă a apartenenţei subiective a membrilor acestor comunităţi, a identităţii lor trăite, care alternează, de cele mai multe ori, diverse identificări mai mult sau mai puţin contextuale, dar dintre care nu lipseşte niciodată cea românească. Ce - şi cine - sînt ei? Ce înseamnă această diversitate etnică tot mai firavă, dar tot mai elogiată şi reinventată? Ce înseamnă "românitatea" în acest context? Şi mai ales în contextul migraţiilor masive din ultimii ani, cînd românii au devenit "diversitatea etnică" a altora? Dar şi în contextul unei imigraţii de care încă nu vrem să devenim conştienţi şi care ne va confrunta cu o diversitate internă de cu totul altă factură? Se pare că, de la istorici şi sociologi la oameni politici, realitatea socială ne-a cam luat-o înainte şi că ar trebui să ne ajustăm puţin instrumentele şi viziunile pentru a fi mai adecvaţi în descrierea şi interpretarea ţării în care trăim. Se apropie 1 Decembrie. La mulţi ani, România!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Tentativă de omor în trafic. Pietoni loviți intenționat cu mașina pe trotuar. Una dintre victime a fost ulterior înjunghiată
Doi bărbați au fost arestați preventiv sub acuzația de tentativă la omor după ce unul dintre ei a lovit în plin cu mașina doi pietoni care mergeau pe trotuar, iar cel de-al doilea s-a dat jos din autovehicul și a înjunghiat-o apoi pe una dintre victime
image
Prețurile de pe litoralul românesc au luat-o razna. Cât au ajuns să coste produsele obișnuite din supermarket
Luna mai este aproape de final iar comercianții de pe litoralul românesc pun la punct ultimele detalii pentru noul sezon de vacanțe. Chiar dacă turiștii nu se înghesuie deocamdată în stațiuni, multe afaceri deja și-au deschis porțile
image
Istoria romanțată a Hotelului Intercontinental, unde s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar" VIDEO
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".

HIstoria.ro

image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.