De la autentic la <i>genuine</i> sau despre omul glocal

Publicat în Dilema Veche nr. 225 din 7 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Ce crede┼úi c─â mi-am cump─ârat ieri? - m─â ├«ntreab─â, ┼čugub─â┼ú, G., din cel─âlalt cap─ât al lumii. E un magazin cu art─â inuit─â, unde mai au ┼či artizanat din diferite col┼úuri ale lumii, cred c─â-l ┼čti┼úi... - Ei, ce ┼úi-ai luat? - m─â prefac eu curios. - O lingur─â de lemn! - exclam─â G., tot mai amuzat. O lingur─â de lemn pe care scria "Genuine Maramuresh handcraft"! - Nu scria ┼či "made in dignity"? - m─â interesez eu, dumirindu-m─â despre ce este vorba. - Nu, dar avea o etichet─â frumoas─â, cu un logo pe ea. ┼×i f─âr─â tricolor... ├Äncep s─â-mi imaginez. O lingur─â cioplit─â ├«n lemn, "artizanal", nici prea mic─â, nici prea mare, cu ceva ├«nsemne pe care le mai vezi ├«nc─â pe por┼úile maramure┼čene, numai bun─â s─â atrag─â turistul global cu farmecele locale ale unui ┼úinut exotic. Dar pe care nici un etnograf respectabil din Rom├ónia nu ar fi acceptat s─â o numeasc─â autentic─â. Lungul drum al autenticului c─âtre "genuine" - mai meditez eu, jum─âtate ironic, jum─âtate c─âzut pe g├«nduri. Autenticul a ├«nso┼úit de la ├«nceput, ca un c├«ine de paz─â, discursul folcloric - ┼či na┼úional - despre tradi┼úii. ├Ämprumutat din limbajul juridic (la notar, de pild─â, te duci s─â-┼úi "autentifice" ni┼čte acte), termenul sugera conformitatea cu originalul. ┼×i era folosit de etnografi ┼či al┼úi "exper┼úi" pentru a autentifica "adev─âratele" tradi┼úii ┼či a le feri astfel de orice "fals", de orice contrafacere. Tradi┼úiile noastre populare erau garantate astfel ca originale ┼či originare, ale noastre, ale tuturor ┼či dintotdeauna. Acest "dintotdeauna" semnifica astfel durata istorico-mitic─â a na┼úiunii, iar faptul c─â aceste tradi┼úii erau "ale noastre" punea ├«n scen─â o anumit─â unitate cultural─â a acestei na┼úiuni - sau m─âcar reprezentau aceste tradi┼úii ca pe un soi de metonimii ale acestei unit─â┼úi. A┼ča cum s-a ├«nt├«mplat, de pild─â, cu faimosul C─âlu┼č, devenit, iat─â, patrimoniu UNESCO ├«n numele ├«ntregii Rom├ónii. Acest discurs constitutiv construc┼úiei na┼úionale impunea astfel, implicit - ┼či inevitabil, probabil, la acea vreme - un soi de crea┼úionism cultural, ├«n care faptele tradi┼úionale erau date dintru ├«nceputuri, dimpreun─â cu poporul care le-a creat ┼či pe care continu─â s─â-l reprezinte. Tradi┼úiile erau la popor ┼či poporul era tradi┼úie... Opusul tradi┼úiei (autentice) devenea astfel inova┼úia, b─ânuit─â prin defini┼úie de neautentic, deci de kitsch, un soi de fals f─âr─â valoare. Unii folclori┼čti mai opereaz─â ┼či ast─âzi cu aceste dihotomii tran┼čante, afl├«ndu-se astfel ├«n mare dificultate de a se apropia de tot ceea ce reprezint─â schimbare social─â. Mult mai t├«rziu, un istoric (Eric Hobsbawm, un soi de Darwin al tradi┼úiilor), a r─âsturnat aceast─â paradigm─â, propun├«nd ceea ce el numea "tradi┼úii inventate", invented traditions. "Conceptul de ┼Ątradi┼úii inventate├é┬╗ - ├«┼či aduce el aminte - a ├«nceput s─â intereseze c├«┼úiva istorici ├«n anii 1970. Ace┼čtia erau impresiona┼úi de faptul c─â anumite practici sociale noi, ritualizate sau exprimate simbolic, care erau construite ├«n mod deliberat ┼či care ap─âreau adesea ├«ntr-o perioad─â scurt─â ┼či databil─â de timp, revendicau totu┼či o continuitate cu trecutul. Am vrut s─â ar─ât─âm c─â aceste inova┼úii ascunse ├«n spatele aparen┼úei de vechime nu ┼úineau de ceea ce teoria moderniz─ârii nume┼čte ┼Ąsociet─â┼úi tradi┼úionale├é┬╗, ci f─âceau parte integrant─â din societ─â┼úile contemporane." Altfel spus, tradi┼úiile (cel pu┼úin anumite tradi┼úii) erau "inven┼úii" prezente, ├«ncerc├«nd s─â stabileasc─â pun┼úi de leg─âtur─â ┼či continuit─â┼úi cu trecutul, dincolo de marea ruptur─â a Modernit─â┼úii. Aceast─â nou─â gril─â de lectur─â a f─âcut vog─â. S-a r─âsp├«ndit ├«n toat─â lumea (nu ├«ns─â ┼či la noi...) ┼či a fost folosit─â ├«n toate ocaziile. Dac─â ├«nainte totul era - sau trebuia s─â r─âm├«n─â - tradi┼úie, acum totul era inven┼úie, construc┼úie social─â ne├«ncetat─â, atribuit─â de regul─â unor elite manipulatoare ┼či unor jocuri de putere omniprezente. Tradi┼úia devenise un mecanism universal. Unul dintre primele lucruri pe care le-am ├«nv─â┼úat astfel dup─â 1990 a fost s─â evit─âm cu orice chip termenul "autentic" ┼či s─â semnal─âm imediat, cu degetele ├«n aer, trei r├«nduri de ghilimele ori de c├«te ori am fi ├«ntrebuin┼úat cuv├«ntul "tradi┼úii". Dar pia┼úa le regleaz─â pe toate, dup─â cum ne ├«nva┼ú─â economia liberal─â. Pia┼úa mondial─â sau mondializat─â, de data aceasta. Ea a trecut la marketizarea tradi┼úiilor, transform├«ndu-le pe acestea ├«ntr-o marf─â existent─â pretutindeni ┼či vandabil─â oriunde. Doar c─â pentru a c─âp─âta aceast─â "plusvaloare" global─â, marfa numit─â "tradi┼úii" a trebuit, ├«n mod paradoxal, s─â fie re-localizat─â. Nu po┼úi vinde cu succes acelea┼či "crea┼úii populare" ├«n toate t├«rgurile din lume dac─â aceste produse nu s├«nt garantate pretutindeni ca locale, de la fa┼úa locului. Al┼úi "exper┼úi", globali de data aceasta, legitimeaz─â crea┼úiile artizanale ca fiind "genuine" ┼či astfel bune pentru pia┼úa mondial─â. Artizanul de succes trebuie astfel, la r├«ndul s─âu, s─â se ├«nf─â┼úi┼čeze ca un soi de spirit al locului, s─â-┼či declame identitatea ├«nc─âp─â┼ú├«nat local─â pentru a putea fi acceptat la bursa universal─â de valori tradi┼úionale. Dincolo de particularit─â┼úile domeniului, aceast─â "glocalizare" a tradi┼úiilor poate fi citit─â ┼či ca o parabol─â a condi┼úiei noastre, a tuturor. ├Än orice caz, devine problematic pentru om s─â-┼či mai g─âseasc─â locul...

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.