De ce?

Publicat în Dilema Veche nr. 179 din 12 Iul 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mi-am pus demult - ┼či de multe ori - aceast─â ├«ntrebare: de ce exist─â ├«n Bulgaria at├«tea lucruri fire┼čti care nu exist─â ┼či la noi? De ce, mai recent, mul┼úi rom├óni prefer─â s─â mearg─â ├«n vacan┼ú─â ├«n Bulgaria (sau la sf├«r┼čit de s─âpt─âm├«n─â la Russe), ├«n ciuda tuturor ideilor preconcepute pe care continu─âm s─â le avem despre vecinii no┼čtri cu "ceafa groas─â"? De ce, dac─â Sibiul nostru este at├«t de m├«ndru ├«n calitatea sa de capital─â cultural─â a Europei, Plovdivul lor (care a trecut prin acest statut ├«n 1999) arat─â de zeci de ori mai bine, mai coerent ┼či mai consistent ├«n viziunea sa urbanistic─â, artistic─â ┼či turistic─â? De ce, dac─â noi s├«ntem b─âutori de ┼úuic─â, doar la ei po┼úi g─âsi ├«n orice butic de ┼úar─â cel pu┼úin vreo zece soiuri de rachiu de cea mai bun─â calitate? Mai pe larg: de ce, dac─â ┼úara noastr─â este at├«t de bogat─â ├«n produse ┼či tradi┼úii locale, mai peste tot ├«n Bulgaria produsele ┼či tradi┼úiile locale s├«nt valorificate mult mai sistematic ┼či eficient dec├«t ├«n mult prea faimosul nostru Maramure┼č? ┼×i, mai departe: de ce, dac─â noi s├«ntem at├«t de boga┼úi ├«n produse diverse ┼či de calitate, mai degrab─â cele c├«teva (nu multe) produse bulg─âre┼čti s├«nt cunoscute, acceptate ┼či v├«ndute pe pia┼úa interna┼úional─â? De ce, dac─â noi avem cele mai frumoase m─â┼čti rituale ┼či patrimonialul C─âlu┼č, astfel de dansuri ceremoniale (nici mai mult, nici mai pu┼úin cosmetizate dec├«t la noi) fac deliciul tuturor privitorilor ├«n mai toate zonele turistice din Bulgaria? De ce, dac─â eu c├«┼čtig relativ bine ├«n ┼úara mea, prefer (ra┼úional ┼či emo┼úional) s─â cheltuiesc banii ├«n ┼úara lor? De ce, dac─â satele lor arat─â at├«t de s─âr─âc─âcios ┼či s├«nt ├«nc─â b├«ntuite de ma┼činile sovietice ale anilor ├ó┬Ç┬Ö50, din localit─â┼úile noastre de jipuri pline pleac─â incomparabil mai mult─â lume la lucru ├«n str─âin─âtate? De ce, dac─â ┼úara noastr─â este at├«t de frumoas─â ┼či ospitalier─â, ┼úara lor este cea preferat─â de turi┼čti - inclusiv de turi┼čtii rom├óni!? Pe scurt, de ce aceast─â ┼úar─â mai mic─â ┼či mai s─ârac─â, pentru care Bucure┼čtiul a fost mult─â vreme ceea ce erau Parisul sau Viena pentru noi, s-a dezvoltat mai repede ┼či mai bine dec├«t noi? Este, cred eu, genul de compara┼úie cu rost, menit─â s─â ne pun─â pe g├«nduri ┼či pe care ar trebui s─â o exers─âm din c├«nd ├«n c├«nd, dincolo de compara┼úiile maniaco-depresive pe care le practic─âm de obicei ┼či care oscileaz─â ├«ntre "s├«ntem o cultur─â minor─â" ┼či "s├«ntem o cultur─â minor─â, dar...". Este o compara┼úie f─âr─â glorie, cu o Societate egal─â din cele mai multe puncte de vedere, ┼či nu una eroic─â, imagin├«ndu-ne permanent mici, dar voinici, al─âturi de marile Culturi ale lumii. ┼×i atunci, de ce? De unde acest avans sau, m─â rog, aceast─â eficien┼ú─â sporit─â a unei ┼ú─âri evident mai mici ┼či mai s─ârace, comparabil─â ├«ns─â ├«n rest cu noi at├«t geografic, c├«t ┼či istoric? S-ar putea ca r─âspunsul s─â se ascund─â taman aici: tocmai pentru c─â este o ┼úar─â mai mic─â ┼či mai s─ârac─â. Sau, privind lucrurile din cealalt─â parte, deoarece Rom├ónia a fost mai (prea?) bogat─â! ├Ämi aduc aminte, ├«n acest sens, de o discu┼úie trans-lingvistic─â cu un taximetrist la Sofia, cu vreo zece ani ├«n urm─â. Pentru el (┼či taximetri┼čtii s├«nt pretutindeni o voce a poporului), era evident c─â Bulgaria era "├«n rahat" (fiind vocea poporului, taximetri┼čtii nu folosesc totdeauna concepte alese), c─â nu prea f─âcea parte din Europa, ci mai degrab─â din Balcani, ┼či pe deasupra nu era nici prea bogat─â. De unde concluzia de un bun-sim┼ú cutremur─âtor: pentru noi este clar c─â, dac─â vrem s─â ie┼čim din rahat, trebuie s─â facem ceva! ┼×i s-au pus pe f─âcut. ├Äncet, gospod─âre┼čte, f─âr─â prea mult─â str─âlucire poate, chinui┼úi ┼či ei ├«ntre mo┼čtenirea comunist─â ┼či mafia post-comunist─â, dar miz├«nd ceva mai coerent ┼či mai consecvent pe resursele existente ┼či pe munca proprie. ├Än modul cel mai evident, bulgarii nu au inventat apa cald─â! Dar nici nu ┼či-au propus s─â o fac─â... Comparativ, Rom├ónia face parte din neamul ales al celor care au inventat apa cald─â. Un taximetrist rom├ón generic ar explica oric─ârui turist c─â noi s├«ntem europeni din na┼čtere ┼či c─â doar samavolnicia sovietic─â ne-a furat aceast─â zestre european─â ┼či titlurile de noble┼úe aferente, ├«mpiedic├«ndu-ne astfel s─â r─âm├«nem ceea ce am fost ┼či s─â devenim ceea ce s├«nt ├«n prezent celelalte ┼ú─âri europene surori. A┼ča st├«nd lucrurile, 1990 a ├«nsemnat pentru rom├óni un soi de restitutio in integrum a acestor drepturi inalienabile de mo┼čtenitori. Dup─â ce ne-am ucis tat─âl vitreg, ne-am reg─âsit demnitatea - ┼či preten┼úiile - de mo┼čtenitori legitimi. Mo┼čtenitori ai unui neam bogat dintr-o ┼úar─â bogat─â. Or, mo┼čtenitorii nu trebuie s─â munceasc─â, ei trebuie doar s─â se lupte - eventual ├«ntre ei - pentru recuperarea bunurilor mo┼čtenite. Astfel, unii aveau de mo┼čtenit p─âm├«nturile str─âmo┼če┼čti, eventual dinainte de reforma lui Cuza (tot un fel de comunist ┼či el!), al┼úii erau mo┼čtenitorii culturii interbelice, en gros ┼či en detail, iar al┼úii, mai ┼čmecheri, s-au pus s─â ├«mpart─â uria┼ča mo┼čtenire, de la fabrici ┼či uzine la patrimoniul sindicatelor sau al BTT-ului, a t─âtucului ilegitim, dar bogat. Pe scurt, totul era de mo┼čtenit - ┼či zestrea era, slav─â Domnului, imens─â! ┼×i chiar dac─â s-au mai certat ├«ntre ei, s├«ngele ap─â nu se face, a┼ča c─â to┼úi ace┼čti mo┼čtenitori se recunosc la o adic─â drept rude, dincolo de diferen┼úele de avere sau culoare politic─â. ┼×i pot fi recunoscu┼úi, de la un cap─ât la altul al ┼ú─ârii, prin suficien┼úa ┼či arogan┼úa lor congenitale: We are the heirs, my friend! ┼×i at├«t... Pe de alt─â parte, cei care nu au apucat nimic din ob┼čteasca poman─â, ├«nseamn─â c─â au p─âstrat ├«nc─â o mentalitate comunist─â ┼či ca atare nu fac parte din categoria mo┼čtenitorilor de drept. Exit. Oare cum am reu┼čit s─â transform─âm aceast─â mo┼čtenire european─â ┼či na┼úional─â, cu adev─ârat destul de mare ┼či de frumoas─â, dintr-un avantaj ├«ntr-un handicap? Oare s─â aib─â cu adev─ârat dreptate prietenul meu F. c─â s├«ntem cultural (┼či freudian) incapabili s─â ne mo┼čtenim p─ârin┼úii?

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.