De-a conspirativita

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Parcă cu toții ne-am dori să trăim într-o lume inteligibilă, în care ceea ce se întîmplă în jurul nostru și ne afectează să aibă un motiv, o explicație. Versiunea extremă a acestei nevoi firești e aceea în care orice faptă, întîmplare, eveniment etc. încetează să mai fie ceea ce este, devenind o manifestare înșelătoare a ceva ascuns. Se cheamă conspirativită și ne delectăm cu ea zi de zi, dimineața, la prînz și seara – asta în ipoteza în care noaptea încă reușim să dormim. Conspirativita înflorește bogat la umbra – sau în lumina? – politicului. Mai exact, în umbra politicului și în lumina puterii.

E o situație destul de bizară: de obicei e invers. Am fost, mai demult, un fan al serialului Dosarele X, în care protagoniștii, un el și o ea, ambii agenți FBI, intrau în tot soiul de investigații în care adia ipoteza prezenței unei forțe extraterestre, însă nu reușeau să ajungă niciodată la dovezi concludente, insinuîndu-se de fiecare dată pe parcurs o altă forță, terestră – superiorii lor ierarhici, enigmaticii superiori ai superiorilor lor ș.a.m.d. – care le bloca înaintarea. Am auzit pe cineva povestindu-mi cu toată convingerea că după 9/11 s-a descoperit că pilonii de rezistență ai Turnurilor Gemene fuseseră piliți – nu beți, ci subțiați. Nu are rost să continui cu alte exemple, publice sau private, recente sau de demult. Chestiunea e limpede: ținta predilectă a conspirativitei este Puterea. La noi e pe dos. Puterea e limpede ca lacrima, în schimb societatea colcăie de conspirații.

Acum aproape trei decenii, Televiziunea Română flutura pe ecran dovada irefutabilă a faptului că protestatarii din Piața Universității erau agenți sub acoperire: o copie xerox a unei bancnote de 1 dolar găsită, chipurile, într-un copiator din sediul Partidului Național Țărănesc. Ion Iliescu însuși lansa public ideea că protestul împotriva comunismului ar fi fost o diversiune legionară. Președintele, ca orice președinte, avea informațiile lui. Numai că simpatiile legionare ale lui Marian Munteanu, lider al Pieții Universității, nu aveau nimic de a face cu protestul în sine, stîrnit de faptul că Frontul Salvării Naționale, organism de tranziție, își schimbase subit poziția, devenind, din arbitrul primelor alegeri libere postcomuniste din România, jucător. Un jucător cu fluierul atîrnat de gît. Acum cinci ani, cînd a fost denunțat plagiatul flagrant al lui Victor Viorel Ponta, proaspăt premier al națiunii, nenumărați sicofanți au sărit să explice că, de fapt, ar fi vorba despre o răfuială politică. Universitatea din București, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) au devenit subit oficine de partid, fără afiliere, e drept, la vreun partid anume. Cel din urmă chiar a fost dizolvat peste noapte de către atunci vremelnicul ministru al Educației, sub cuvînt că, partinic fiind, și-ar fi depășit atribuțiile legale.

Apogeul conspirativitei livrate de sus în jos a fost atins cu prilejul protestelor față de OUG 13 – „Noaptea, ca hoții!“. Atunci din umbra guvernării, reflectorul propagandei și-a aruncat spotul de lumină în interstițiile societății românești, cancerizate de banii lui Soros, de sforăriile lui Iohanis, de machiaverlîcurile lui Coldea, de stratagemele tandemului Kövesi-Lazăr, de cancelariile euro-atlantice, de crapulozitatea multinaționalelor… Nu cred să se mai fi reunit, în istoria noastră recentă, o asemenea concentrație de conspiratori pe metru pătrat, capabili să cumpere nu numai orice suflare umană, ci chiar și pe cele canine.

Mult mai modest a înflorit conspirativita pe terenul despărțirii PSD-ului de propriul său premier. „Grindeanu nu mai e Grindeanu“ – s-a spus. Cui și-ar fi vîndut demnitarul sufletul, nimeni n-a părut nici capabil, nici doritor să ne spună. Avem probabil de a face cu un nou nivel al conspirativitei, în care nu mai e nevoie nici de conspirație, nici de conspiratori.

Ceea ce mă nedumerește pe mine însă nu este doar această răsturnare a vectorului conspirației, ci și întrebarea – naivă, poate – în ce măsură numeroșii participanți la acest hocus-pocus cred sau nu cred în ceea ce spun. Sincer să fiu, m-aș bucura să știu că e vorba doar de manevre propagandistice, executate disciplinat și obedient. Din păcate, nu cred că asta se întîmplă întotdeauna.

Am însă adesea sentimentul că zvonerii și răspîndacii teoriilor conspirației se străduie să ne împărtășească cîte ceva din viziunea lor asupra naturii umane, coborînd către noi dinspre cele mai îndrăznețe piscuri ale Puterii. Iar această viziune se construiește pornind de la străvechea incapacitate de a-l înțelege pe Celălalt. Așa cum zice celebra frază a lui Sartre: L’enfer c’est l’autre! Primul reflex de a te confrunta cu alteritatea, cel mai primitiv, este de a-i anula realitatea. Altul nu este, în fond, Nimeni: e doar aparența unui alt Altul, nevăzut, neauzit, cel adevărat. Un premier care la un moment dat se pune în răspăr cu Puterea pentru că s-o fi săturat să asculte ordinele altora nu poate exista. Tot așa cum nu poate exista un protestatar care tremură seri de-a rîndul în Piața Victoriei doar pentru că e furios că e mințit și batjocorit. Așa ceva nu corespunde naturii umane. Oamenii trăiesc pentru a-și îndeplini scopurile clare și precise. Iar dacă scopurile lor nu sînt evidente, cu siguranță altcineva îi manevrează. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.