De-a conspirativita

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Parcă cu toții ne-am dori să trăim într-o lume inteligibilă, în care ceea ce se întîmplă în jurul nostru și ne afectează să aibă un motiv, o explicație. Versiunea extremă a acestei nevoi firești e aceea în care orice faptă, întîmplare, eveniment etc. încetează să mai fie ceea ce este, devenind o manifestare înșelătoare a ceva ascuns. Se cheamă conspirativită și ne delectăm cu ea zi de zi, dimineața, la prînz și seara – asta în ipoteza în care noaptea încă reușim să dormim. Conspirativita înflorește bogat la umbra – sau în lumina? – politicului. Mai exact, în umbra politicului și în lumina puterii.

E o situație destul de bizară: de obicei e invers. Am fost, mai demult, un fan al serialului Dosarele X, în care protagoniștii, un el și o ea, ambii agenți FBI, intrau în tot soiul de investigații în care adia ipoteza prezenței unei forțe extraterestre, însă nu reușeau să ajungă niciodată la dovezi concludente, insinuîndu-se de fiecare dată pe parcurs o altă forță, terestră – superiorii lor ierarhici, enigmaticii superiori ai superiorilor lor ș.a.m.d. – care le bloca înaintarea. Am auzit pe cineva povestindu-mi cu toată convingerea că după 9/11 s-a descoperit că pilonii de rezistență ai Turnurilor Gemene fuseseră piliți – nu beți, ci subțiați. Nu are rost să continui cu alte exemple, publice sau private, recente sau de demult. Chestiunea e limpede: ținta predilectă a conspirativitei este Puterea. La noi e pe dos. Puterea e limpede ca lacrima, în schimb societatea colcăie de conspirații.

Acum aproape trei decenii, Televiziunea Română flutura pe ecran dovada irefutabilă a faptului că protestatarii din Piața Universității erau agenți sub acoperire: o copie xerox a unei bancnote de 1 dolar găsită, chipurile, într-un copiator din sediul Partidului Național Țărănesc. Ion Iliescu însuși lansa public ideea că protestul împotriva comunismului ar fi fost o diversiune legionară. Președintele, ca orice președinte, avea informațiile lui. Numai că simpatiile legionare ale lui Marian Munteanu, lider al Pieții Universității, nu aveau nimic de a face cu protestul în sine, stîrnit de faptul că Frontul Salvării Naționale, organism de tranziție, își schimbase subit poziția, devenind, din arbitrul primelor alegeri libere postcomuniste din România, jucător. Un jucător cu fluierul atîrnat de gît. Acum cinci ani, cînd a fost denunțat plagiatul flagrant al lui Victor Viorel Ponta, proaspăt premier al națiunii, nenumărați sicofanți au sărit să explice că, de fapt, ar fi vorba despre o răfuială politică. Universitatea din București, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) au devenit subit oficine de partid, fără afiliere, e drept, la vreun partid anume. Cel din urmă chiar a fost dizolvat peste noapte de către atunci vremelnicul ministru al Educației, sub cuvînt că, partinic fiind, și-ar fi depășit atribuțiile legale.

Apogeul conspirativitei livrate de sus în jos a fost atins cu prilejul protestelor față de OUG 13 – „Noaptea, ca hoții!“. Atunci din umbra guvernării, reflectorul propagandei și-a aruncat spotul de lumină în interstițiile societății românești, cancerizate de banii lui Soros, de sforăriile lui Iohanis, de machiaverlîcurile lui Coldea, de stratagemele tandemului Kövesi-Lazăr, de cancelariile euro-atlantice, de crapulozitatea multinaționalelor… Nu cred să se mai fi reunit, în istoria noastră recentă, o asemenea concentrație de conspiratori pe metru pătrat, capabili să cumpere nu numai orice suflare umană, ci chiar și pe cele canine.

Mult mai modest a înflorit conspirativita pe terenul despărțirii PSD-ului de propriul său premier. „Grindeanu nu mai e Grindeanu“ – s-a spus. Cui și-ar fi vîndut demnitarul sufletul, nimeni n-a părut nici capabil, nici doritor să ne spună. Avem probabil de a face cu un nou nivel al conspirativitei, în care nu mai e nevoie nici de conspirație, nici de conspiratori.

Ceea ce mă nedumerește pe mine însă nu este doar această răsturnare a vectorului conspirației, ci și întrebarea – naivă, poate – în ce măsură numeroșii participanți la acest hocus-pocus cred sau nu cred în ceea ce spun. Sincer să fiu, m-aș bucura să știu că e vorba doar de manevre propagandistice, executate disciplinat și obedient. Din păcate, nu cred că asta se întîmplă întotdeauna.

Am însă adesea sentimentul că zvonerii și răspîndacii teoriilor conspirației se străduie să ne împărtășească cîte ceva din viziunea lor asupra naturii umane, coborînd către noi dinspre cele mai îndrăznețe piscuri ale Puterii. Iar această viziune se construiește pornind de la străvechea incapacitate de a-l înțelege pe Celălalt. Așa cum zice celebra frază a lui Sartre: L’enfer c’est l’autre! Primul reflex de a te confrunta cu alteritatea, cel mai primitiv, este de a-i anula realitatea. Altul nu este, în fond, Nimeni: e doar aparența unui alt Altul, nevăzut, neauzit, cel adevărat. Un premier care la un moment dat se pune în răspăr cu Puterea pentru că s-o fi săturat să asculte ordinele altora nu poate exista. Tot așa cum nu poate exista un protestatar care tremură seri de-a rîndul în Piața Victoriei doar pentru că e furios că e mințit și batjocorit. Așa ceva nu corespunde naturii umane. Oamenii trăiesc pentru a-și îndeplini scopurile clare și precise. Iar dacă scopurile lor nu sînt evidente, cu siguranță altcineva îi manevrează. 

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.