Darwin şi boabele de fasole

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Darwin şi boabele de fasole jpeg

În vremea apariției unor vești despre publicarea unui manual de biologie bazat pe teoriile creaționiste, eu am citit Autobiografia lui Charles Darwin. O carte de neocolit, pe care editura Humanitas a avut inspirația să o reediteze și să o retraducă în varianta integrală, așa cum a fost ea lansată la Londra în 1958, sub îngrijirea nepoatei savantului, Nora Barlow. O ediție care a mai fost tradusă și, tipărită în România, dar numai o singură dată, în 1962. Darwin a scris această scurtă poveste a vieții sale în 1876, însă pînă la publicarea ei integrală, în 1958, a apărut fără unele fragmente despre care familia lui a considerat că nu e momentul să devină publice.

E o poveste din care ne putem face o bună idee despre cum era, cum trăia și mai ales, cum gîndea cel care prin descoperirile sale a revoluționat științele naturii și a clătinat fundamente religioase. Fiu de doctor, Charles Darwin a făcut în tinerețe studii teologice pentru a deveni preot, dar apoi și-a găsit pasiunea adevărată în cercetarea vieții de pe Pămînt și a geologiei. Deși contestată de cînd a fost emisă și chiar pînă astăzi, teoria privind originea speciilor este poate cea mai completă, mai documentată, mai demonstrată și mai verificabilă teorie științifică importantă. Asta și pentru că însuși Darwin, realizînd amploarea și efectul posibil al descoperirii, a lucrat cu minuțiozitate timp de 20 de ani, ținînd să nu lase necercetat și nelămurit nimic din ceea ce i-ar fi putut pune la îndoială valabilitatea. Torturat timp de decenii de o boală care a rămas misterioasă pînă astăzi, savantul a trăit ultimii 40 de ani destul de retras la reședința de la Down. Acolo, în răstimpurile dintre fazele acute ale bolii, a avut timp să-și facă cercetările și lucrările.

Despre propria persoană scrie cu multă modestie, dar are și o mare putere de introspecție. Și reiese din autobiografie, așa cum se știe și din alte surse, că avea o etică exemplară în activitatea științifică, dar și în viața de toate zilele. La fel de sugestiv cum se descrie pe sine face și portretele unor oameni importanți ai vremii pe care i-a cunoscut. Și are o mare capacitate de a scoate în evidență detaliile semnificative (așa cum a făcut și ca om de știință). Povestea curge în mod plăcut, deși Darwin susține că nu s-a preocupat deloc de stil.

N-am de gînd să povestesc cartea, care trebuie citită. Vreau să menționez însă o relatare pe care autorul o face în finalul povestirii, despre un fapt pe care el îl consideră drept „cel mai ciudat pe care îl știu“. Într-o zi, deja om de știință recunoscut și binecunoscut, Darwin povestește că a primit o scrisoare din partea unui om de prin comitatele din estul Angliei, care trecea drept bun botanist. Acesta îi semnala un fenomen neobișnuit, și anume că în anul acela boabele de fasole de cîmp crescuseră pretutindeni „pe partea greșită a tecii“. Neînțelegînd prea bine despre ce era vorba, Darwin i-a scris înapoi botanistului, cerîndu-i mai multe amănunte, dar nu a mai primit răspuns. După un timp, a citit în două ziare din locuri diferite informația că „anul acesta toate boabele de fasole au crescut pe partea greșită a tecii“. Tot mai nedumerit, Darwin și-a întrebat bătrînul grădinar dacă el auzit de așa ceva. Acesta i-a răspuns că nu crede că e adevărat, pentru că fenomenul respectiv se petrece doar în anii bisecți, iar anul acela nu era bisect. Iscodindu-l mai mult, Darwin și-a dat seama că deși era convins că așa se întîmplă, grădinarul habar n-avea ce înseamnă „partea greșită a tecii“ și cum cresc de fapt boabele în anii bisecți și cum cresc în ceilalți. A mai trecut o vreme și savantul a primit din nou o veste de la botanistul din est, care-i cerea scuze pentru ce-i scrisese anterior, spunîndu-i că nu l-ar fi abordat dacă n-ar fi auzit la rîndul lui despre acel fenomen din gura mai multor fermieri pricepuți. Botanistul zicea că, luîndu-i apoi la întrebări mai serios pe fiecare, a constatat că în realitate nici unul nu știa despre ce era vorba. „Iată, deci, cum o convingere – dacă o afirmație care nu are în spate o idee lămurită poate fi numită o convingere – s-a răspîndit în aproape toată Anglia fără să existe cea mai mică dovadă“, conchide Darwin. Eu mă tem că recunoaștem cam prea bine în povestea asta, petrecută în urmă cu 150 de ani, lucruri care se întîmplă și astăzi în jurul nostru. Sînt convingerile prostești dintotdeauna, care azi se revarsă și prin unele comentarii de pe Internet și pe care le poți găsit adesea reflectate prin presă. Nu mai vorbesc de rapiditatea îngrijorătoare cu care se răspîndesc cele mai gogonate fake news... Ce ne poate pune însă și mai tare pe gînduri e că observarea unui astfel de fenomen vine de la cel care a demonstrat că în ciuda convingerii celor mai mulți oameni că se trag din Adam și Eva (împărtășită și de el însuși pînă la un moment dat), lucrurile stau altfel din punct de vedere științific.

Și mai e cazul să amintim aici că, spre cinstea ei, Biserica Anglicană a înțeles cumva că nu există o „parte greșită a tecii“ și l-a îngropat pe Darwin la loc de onoare în catedrala Westminster Abbey.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Referendum in zonele ocupate din Ucraina FOTO Profimedia jpg
Ucrainenii încearcă să scape din teritoriile care urmează a fi anexate: „De ce fugiți din Rusia?"
În timp ce Rusia se pregătește de anexarea teritoriilor ocupate, după ce a organizat așa zisele referendumuri în patru provincii, sute de ucraineni au reușit să scape din aceste zone.
Martin Jordan sosie Gordon Ramsay foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“, vizitați de Gordon Ramsay. „Când îți demontează farfuriile de la amuletă, te gândești: «Îți e permis, maestre»“
În ediția de miercuri a show-ului culinar de la Antena 1, chefii au avut un șoc total când l-au văzut în platou pe celebrul Gordon Ramsay.
Bianca Elena Calian finalista The Miss Globe 10  foto arhiva personala jpg
Bianca Elena Călian, românca de la The Miss Globe. Concursul de frumusețe se desfășoară în Albania
Concursul de frumusețe The Miss Globe are loc în perioada 1-15 octombrie, în Albania. Una dintre cele 61 de concurente este o româncă: Bianca Elena Călian, o tânără de 24 ani din Pitești.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.