D-ale telecabinei

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Telecabina este un mijloc de transport ├«n comun cu totul ╚Öi cu totul aparte. Nu pentru c─â merge pe cablu, nu pentru c─â are la baz─â ni╚Öte calcule inginere╚Öti uimitoare, nu pentru c─â este mai rapid─â sau mai eficient─â dec├«t alte vehicule care str─âbat mun╚Ťii. Nu! La noi ├«n ╚Ťar─â, cel pu╚Ťin, particularitatea de net─âg─âduit a telecabinei este aceea c─â duce largi categorii de indivizi ├«n locuri ├«n care ace╚Ötia n-ar ajunge altfel niciodat─â, locuri cu care ei n-au absolut nici un fel leg─âtur─â, care-i umplu de mirare ╚Öi ├«n care nu ╚Ötiu cum s─â se comporte. Ca o navet─â care ar transporta papua╚Öi pe Lun─â. Nu m─â refer neap─ârat la a╚Öa-numita categorie a pantofarilor sau a paltonarilor, cum li se mai zice acelora care ajung pe munte ├«mbr─âca╚Ťi inadecvat, ci la aceia, nu pu╚Ťini, inadecva╚Ťi la mai toate capitolele, nu doar la acela vestimentar.

Telecabinele au ap─ârut pe meleagurile patriei noastre cu ani buni ├«nainte de Revolu╚Ťie. Ele existau atunci c├«nd foarte pu╚Ťini dintre noi aveau acces la zborurile cu avionul ╚Öi c├«nd despre tehnologii avansate, ivite oarecum pe nea╚Öteptate precum laptop-ul sau smartphone-ul, nici nu putea fi vorba. Spun asta pentru c─â s├«nt o mul╚Ťime de oameni care, ├«n ciuda ╚Öcolii pu╚Ťine sau a unui fel de via╚Ť─â foarte simplu, au reu╚Öit cumva s─â se adapteze la zborul cu avionul sau la folosirea amintitelor tehnologii. Foarte mul╚Ťi s-au ├«nv─â╚Ťat s─â mearg─â ╚Öi cu automobilul (chiar dac─â nu foarte agreabil), de╚Öi ├«n comunism ╚Öi asta era o ÔÇ×distrac╚ŤieÔÇŁ rezervat─â unei categorii destul de restr├«nse. Totu╚Öi, a╚Ö zice c─â telecabinele continu─â s─â de╚Ťin─â ╚Öi dup─â zeci de ani un fel de suprema╚Ťie ├«n ceea ce prive╚Öte inadaptarea. ╚śi probabil c─â ve╚Önic ne├«nc─âp─âtoarea telecabin─â de la Bu╚Öteni r─âm├«ne cea mai relevant─â.

Mi-am adus aminte de ea citind capitolul despre Mun╚Ťii Bucegi scris de istoricul Codru╚Ť Constantinescu ├«ntr-o interesant─â carte de c─âl─âtorii (Liber ├«n Europa, Editura Vremea, 2020). E descris─â acolo o experien╚Ť─â de anul trecut, chiar din timpul pandemiei: ÔÇ×La coad─â se aflau ├«nc─â cel pu╚Ťin o sut─â de oameni. ├Änghesui╚Ťi, dispera╚Ťi s─â prind─â telecabina. (...) Domlie, nu mai suplimienta╚Ťi tieliecabinili astea, s─â ajunjem ╚Öi noi mai riepiede jos?, am auzit o voce exasperat─â de moldovean care credea c─â sistemul de transport montan seam─ân─â cu cel de maxi-taxi din Roman. (...) ├Än interior ne-am nimerit cu ni╚Öte moldoveni care f─âceau tot posibilul s─â dovedeasc─â faptul c─â nu au nici cea mai mic─â cuno╚Ötin╚Ť─â despre munte. Orice munte. ╚śi care prezentau acea disperare a omului prost crescut de a intra ├«n vorb─â cu angajatul societ─â╚Ťii ╚Öi care asigura permanen╚Ť─âÔÇŁ.  

Am avut ╚Öi eu o asemenea experien╚Ť─â, neverosimil─â ╚Öi de neuitat, prin anii ╩╝80, c├«nd, la coada infernal─â de la aceea╚Öi sta╚Ťie ÔÇô Babele ÔÇô, o familie ne ├«ndemna s─â-i ├«mpingem cu toat─â puterea pe cei dinaintea noastr─â, afla╚Ťi pe scar─â, ca s─â ajungem mai repede. Ei chiar f─âceau asta, exact ca la o gr─âmad─â de rugby. ╚śi erau foarte contraria╚Ťi c─â noi, fiind ├«n spatele lor, nu voiam s─â-i ajut─âm. ├Ä╚Öi ├«nchipuiau, poate, c─â dac─â-i mai tasezi pe oameni intr─â mai mul╚Ťi la un transport. Atunci m-am crucit, acum, nu ╚Ötiu de ce, nu m─â mir s─â aflu c─â aproape nimic nu s-a schimbat.

╚śtiu c─â bie╚Ťii ├«nso╚Ťitori din cabin─â au devenit complet imuni la auzul acelora╚Öi comentarii, care se fac de zeci de ani, la aproape fiecare curs─â: ÔÇ×Uite c─â vine una ├«n sens inversÔÇŁ; ÔÇ×S├«nt numai dou─âÔÇŁ; ÔÇ×Aha, se ├«nt├«lnesc la jumate, e acela╚Öi cablu, una urc─â ╚Öi alta coboar─âÔÇŁ; ÔÇ×Dac─â se opre╚Öte acilea sus ce ne facem?ÔÇŁ; ÔÇ×Ne scoate cu elicopterulÔÇŁ. Nu-i mai deranjeaz─â ╚Öi nici nu-i mai amuz─â. E zgomotul de fond al meseriei lor. Reac╚Ťioneaz─â doar la varia╚Ťii, precum cea ap─ârut─â odat─â, ├«n telecabina de la Sinaia (care e ceva mai folosit─â de schiori ╚Öi mai pu╚Ťin de categoria amintit─â), c├«nd cineva a v─âzut o urm─â pe z─âpad─â ╚Öi a exclamat: ÔÇ×Uite, jos, acolo, pare s─â fie o lab─â de urs!ÔÇŁ. Cu o figur─â impasibil─â, ├«nso╚Ťitorul a replicat: ÔÇ×Domnule, poate s─â fie ╚Öi o lab─â de omÔÇŁ.

Putem s─â ne g├«ndim c─â mersul cu telecabina e perceput ca un divertisment, unii vor s─â se distreze, s├«nt  relaxa╚Ťi, ca ├«n caruselul de la b├«lci, ╚Öi nu-╚Öi mai cenzureaz─â reac╚Ťiile. Odat─â ajun╚Öi sus, dau muzica tare, se simt bine, ├«ncep s─â se strige, s─â se alerge ╚Öi s─â se ├«mping─â. Recunosc, poate, acolo, la altitudine, un mediu ancestral, f─âr─â semne ale civiliza╚Ťiei, ╚Öi le revin automat ni╚Öte reflexe ancestrale. ├Ä╚Öi continu─â apoi comportamentul ╚Öi la coad─â, ╚Öi ├«n interiorul telecabinei. E ca publicul care merge la film sau la teatru ca s─â se distreze cu orice pre╚Ť ╚Öi care r├«de chiar ╚Öi la drame. Dar, putem s─â ne g├«ndim ╚Öi la ÔÇ×Pro╚ÖtiiÔÇŁ lui Rebreanu, ─âia care nu ╚Ötiau s─â ia trenul ╚Öi care se pare c─â se nasc mereu.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.