Cutremurul vine cînd vrea el

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Adev─âratul rost al lucrurilor jpeg

Mai multe mici seisme produse ├«n Vrancea la sf├«r┼čitul lunii noiembrie au reaprins bucuriile catastrofice ale babelor ┼či televiziunilor. Au re├«nviat prezic─âtorii, ┼či jurnali┼čtii care fac audien┼ú─â de pe urma lor au exultat. Au ├«nceput din nou s─â-i g├«dile ┼či pe speciali┼čtii cei adev─âra┼úi, doar-doar le-or mai sc─âpa ni┼čte afirma┼úii pe baza c─ârora s─â se poat─â face apoi supozi┼úii ┼či interpret─âri catastrofice. ┼×i exist─â destui oameni de ┼čtiin┼ú─â care se preteaz─â la acest joc cu inevitabile efecte panicarde. Unii vorbesc ambiguu, al┼úii spun de-a dreptul pr─âp─âstii. Au fost reciclate ┼či groz─âviile unor seismologi din Ucraina, care avertizau ├«n septembrie c─â ÔÇ×un cutremur devastator va zgudui zona Vrancea ├«n perioada urm─âtoareÔÇť. Un asemenea expert ucrainean trecea ├«n revist─â ultimele cutremure mari din Vrancea ┼či deducea c─â se apropie de final ciclul lor de repeti┼úie, deci c─â trebuie s─â ne a┼čtept─âm la ceva r─âu. Pornind de la asemenea afirma┼úii, un ziar ucrainean ale c─ârui ┼čtiri au fost preluate ┼či de presa noastr─â extindea pericolul la zona Crimeei unde, chipurile, ar urma s─â se produc─â un cutremur cu magnitudinea de 9-10 grade. Antena 3 titra pe burtier─â ├«n plin─â emisiune de ┼čtiri: ÔÇ×Rom├ónia amenin┼úat─â de cutremurÔÇť. Ce s─â mai spunem de OTV care, pentru orice eventualitate, a inventat de c├«tva timp un urma┼č al celebrului prezic─âtor ├«n domeniu, Vergil H├«ncu. Noul cutremurolog de min┼úi slabe se nume┼čte Ioan Istrate ┼či prevede seisme devastatoare ce vor fi ├«ntre 1 ┼či 3 noaptea, iar OTV ├«ntreab─â: ÔÇ×Crede┼úi c─â marele cutremur va avea loc ├«n noaptea asta?ÔÇť. Pe site-uri obscure am descoperit ┼či formule de genul: ÔÇ×Cutremurele din diverse zone ale globului se apropie destul de suspect de Rom├óniaÔÇť. Vas─âzic─â e o conspira┼úie. 

Dincolo de toate mai exist─â ┼či un Institut Rom├ón de Seismologie Aplicat─â, care e de fapt o societate comercial─â ce vinde avertizoare seismice. Mai nou, respectiva firm─â a inventat avertizarea prin e-mail, iar pentru abona┼úi ofer─â ┼či acces la prognoze seismice. Mai-marii acestui institut s├«nt trata┼úi de pres─â drept surse ┼čtiin┼úifice autorizate ┼či independente ├«n materie de seisme. 

├Än fine, exist─â ┼či o surs─â care are toate datele s─â fie credibil─â. E vorba de directorul Institutului Na┼úional de Fizic─â a P─âm├«ntului, Gheorghe M─ârmureanu, cel care dezminte adesea mul┼úimea pr─âp─âstiilor, dar care nu se ab┼úine de la a face, la r├«ndul lui, preziceri hazardate: ÔÇ×Nu este aproape un cutremur peste 7ÔÇť. Suspicio┼čii ├«┼či ├«nchipuie c─â el nu poate spune adev─ârul. Ei bine, el chiar nu poate spune adev─ârul, dar nu pentru c─â n-are voie, ci pentru c─â nu-l ┼čtie. Adev─ârul incontestabil e c─â instrumentele ┼čtiin┼úifice actuale nu permit prezicerea unui seism. Asta ar trebui s─â spun─â Gheorghe M─ârmureanu, ┼či nu altceva. Singurele pseudo-previziuni care se pot face s├«nt cele statistice, bazate pe periodicitatea cutremurelor anterioare dintr-o anumit─â zon─â. Ceea ce, de fapt, nu ├«nseamn─â nimic ┼či nu folose┼čte nim─ânui. 

Pe de alt─â parte, nici avertizarea seismic─â rapid─â, de┼či bazat─â pe date reale, nu poate folosi oamenilor. De exemplu, un bucure┼čtean poate fi avertizat, ├«n cel mai bun caz, cu 30 de secunde ├«nainte de venirea cutremurului. Asta pentru c─â undele radio transmise pagerului s─âu de la centrele de ├«nregistrare din zona Vrancea ajung ├«naintea undelor seismice (S) care se transmit prin scoar┼úa p─âm├«ntului. Nu i se poate spune ├«ns─â c├«t de puternic va fi cutremurul la Bucure┼čti (┼či omul se poate alarma degeaba), iar timpul de care dispune e cam acela ├«n care poate ajunge pe scara blocului, adic─â fix acolo unde riscurile s├«nt mai mari. Sistemul de avertizare poate folosi ├«ns─â pentru deconectarea automat─â a unor instala┼úii industriale importante. 

Mai e de observat c─â, adesea, ├«n euforia catastrofist─â a presei, apare o infla┼úie a gradelor pe scara Richter ┼či o confuzie ├«ntre magnitudine ┼či intensitate. Se vorbe┼čte cu u┼čurin┼ú─â de gradele 9 ┼či 10 pe scara Richter, iar unii urc─â cifrele ┼či mai sus. A vorbi de gradul 11 pe aceast─â scar─â e ca ┼či cum ai spune c─â o boal─â produce pacien┼úilor febr─â de 100┬║ C. A┼ča ceva nu se poate. Omul moare ├«nainte, iar un cutremur at├«t de mare nu se poate produce din simplul motiv c─â scoar┼úa P─âm├«ntului nu suport─â o astfel de acumulare de tensiune (ea se elibereaz─â ├«nainte). 

Pentru jurnali┼čtii gr─âbi┼úi ┼či inflama┼úi ar mai fi de precizat ┼či c─â scara Richter e logaritmic─â ┼či, de exemplu, un cutremur de 5 grade e cam de 10 ori mai puternic dec├«t unul de 4 grade. Cel mai mare cutremur ├«nregistrat vreodat─â a fost ├«n 1960 ├«n Chile (cu magnitudinea de 9,5) ┼či calculele spun c─â energia lui a fost un sfert din energia tuturor cutremurelor de pe glob produse ├«ntr-o perioad─â de 80 de ani. E vorba de un cataclism care d─âr├«m─â nu doar casele, ci ┼či mun┼úii, iar a┼ča ceva nu se produce dec├«t extrem de rar, pe marginile Pacificului, ┼či nu ├«n biata Crimee. 

Dac─â mai vre┼úi ├«ns─â ipoteze ┼čtiin┼úifice de speculat ├«n sens catastrofic, v─â pot spune c─â exist─â una potrivit c─âreia activitatea seismic─â din Vrancea anun┼ú─â, de fapt, erup┼úia unui viitor vulcan. Ipotez─â bazat─â pe observa┼úia c─â o serie de vulcani au devenit activi la intervale geologice relativ regulate ┼či tot mai recente, pornind dinspre mun┼úii Maramure┼čului spre mun┼úii Harghita, unde a fost ultimul vulcan activ (acolo unde ast─âzi e lacul Sf. Ana). Urm─âtorul ar putea fi deci ├«n Vrancea. Iar vulcanul acesta poate erupe peste 500 de mii de ani sau, de ce nu, s─âpt─âm├«na viitoare...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.