Cutremurul vine cînd vrea el

Mai multe mici seisme produse în Vrancea la sfîrşitul lunii noiembrie au reaprins bucuriile catastrofice ale babelor şi televiziunilor. Au reînviat prezicătorii, şi jurnaliştii care fac audienţă de pe urma lor au exultat. Au început din nou să-i gîdile şi pe specialiştii cei adevăraţi, doar-doar le-or mai scăpa nişte afirmaţii pe baza cărora să se poată face apoi supoziţii şi interpretări catastrofice. Şi există destui oameni de ştiinţă care se pretează la acest joc cu inevitabile efecte panicarde. Unii vorbesc ambiguu, alţii spun de-a dreptul prăpăstii. Au fost reciclate şi grozăviile unor seismologi din Ucraina, care avertizau în septembrie că „un cutremur devastator va zgudui zona Vrancea în perioada următoare“. Un asemenea expert ucrainean trecea în revistă ultimele cutremure mari din Vrancea şi deducea că se apropie de final ciclul lor de repetiţie, deci că trebuie să ne aşteptăm la ceva rău. Pornind de la asemenea afirmaţii, un ziar ucrainean ale cărui ştiri au fost preluate şi de presa noastră extindea pericolul la zona Crimeei unde, chipurile, ar urma să se producă un cutremur cu magnitudinea de 9-10 grade. Antena 3 titra pe burtieră în plină emisiune de ştiri: „România ameninţată de cutremur“. Ce să mai spunem de OTV care, pentru orice eventualitate, a inventat de cîtva timp un urmaş al celebrului prezicător în domeniu, Vergil Hîncu. Noul cutremurolog de minţi slabe se numeşte Ioan Istrate şi prevede seisme devastatoare ce vor fi între 1 şi 3 noaptea, iar OTV întreabă: „Credeţi că marele cutremur va avea loc în noaptea asta?“. Pe site-uri obscure am descoperit şi formule de genul: „Cutremurele din diverse zone ale globului se apropie destul de suspect de România“. Vasăzică e o conspiraţie. 

Dincolo de toate mai există şi un Institut Român de Seismologie Aplicată, care e de fapt o societate comercială ce vinde avertizoare seismice. Mai nou, respectiva firmă a inventat avertizarea prin e-mail, iar pentru abonaţi oferă şi acces la prognoze seismice. Mai-marii acestui institut sînt trataţi de presă drept surse ştiinţifice autorizate şi independente în materie de seisme. 

În fine, există şi o sursă care are toate datele să fie credibilă. E vorba de directorul Institutului Naţional de Fizică a Pămîntului, Gheorghe Mărmureanu, cel care dezminte adesea mulţimea prăpăstiilor, dar care nu se abţine de la a face, la rîndul lui, preziceri hazardate: „Nu este aproape un cutremur peste 7“. Suspicioşii îşi închipuie că el nu poate spune adevărul. Ei bine, el chiar nu poate spune adevărul, dar nu pentru că n-are voie, ci pentru că nu-l ştie. Adevărul incontestabil e că instrumentele ştiinţifice actuale nu permit prezicerea unui seism. Asta ar trebui să spună Gheorghe Mărmureanu, şi nu altceva. Singurele pseudo-previziuni care se pot face sînt cele statistice, bazate pe periodicitatea cutremurelor anterioare dintr-o anumită zonă. Ceea ce, de fapt, nu înseamnă nimic şi nu foloseşte nimănui. 

Pe de altă parte, nici avertizarea seismică rapidă, deşi bazată pe date reale, nu poate folosi oamenilor. De exemplu, un bucureştean poate fi avertizat, în cel mai bun caz, cu 30 de secunde înainte de venirea cutremurului. Asta pentru că undele radio transmise pagerului său de la centrele de înregistrare din zona Vrancea ajung înaintea undelor seismice (S) care se transmit prin scoarţa pămîntului. Nu i se poate spune însă cît de puternic va fi cutremurul la Bucureşti (şi omul se poate alarma degeaba), iar timpul de care dispune e cam acela în care poate ajunge pe scara blocului, adică fix acolo unde riscurile sînt mai mari. Sistemul de avertizare poate folosi însă pentru deconectarea automată a unor instalaţii industriale importante. 

Mai e de observat că, adesea, în euforia catastrofistă a presei, apare o inflaţie a gradelor pe scara Richter şi o confuzie între magnitudine şi intensitate. Se vorbeşte cu uşurinţă de gradele 9 şi 10 pe scara Richter, iar unii urcă cifrele şi mai sus. A vorbi de gradul 11 pe această scară e ca şi cum ai spune că o boală produce pacienţilor febră de 100º C. Aşa ceva nu se poate. Omul moare înainte, iar un cutremur atît de mare nu se poate produce din simplul motiv că scoarţa Pămîntului nu suportă o astfel de acumulare de tensiune (ea se eliberează înainte). 

Pentru jurnaliştii grăbiţi şi inflamaţi ar mai fi de precizat şi că scara Richter e logaritmică şi, de exemplu, un cutremur de 5 grade e cam de 10 ori mai puternic decît unul de 4 grade. Cel mai mare cutremur înregistrat vreodată a fost în 1960 în Chile (cu magnitudinea de 9,5) şi calculele spun că energia lui a fost un sfert din energia tuturor cutremurelor de pe glob produse într-o perioadă de 80 de ani. E vorba de un cataclism care dărîmă nu doar casele, ci şi munţii, iar aşa ceva nu se produce decît extrem de rar, pe marginile Pacificului, şi nu în biata Crimee. 

Dacă mai vreţi însă ipoteze ştiinţifice de speculat în sens catastrofic, vă pot spune că există una potrivit căreia activitatea seismică din Vrancea anunţă, de fapt, erupţia unui viitor vulcan. Ipoteză bazată pe observaţia că o serie de vulcani au devenit activi la intervale geologice relativ regulate şi tot mai recente, pornind dinspre munţii Maramureşului spre munţii Harghita, unde a fost ultimul vulcan activ (acolo unde astăzi e lacul Sf. Ana). Următorul ar putea fi deci în Vrancea. Iar vulcanul acesta poate erupe peste 500 de mii de ani sau, de ce nu, săptămîna viitoare...