Cutremurul vine cînd vrea el

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Adevăratul rost al lucrurilor jpeg

Mai multe mici seisme produse în Vrancea la sfîrşitul lunii noiembrie au reaprins bucuriile catastrofice ale babelor şi televiziunilor. Au reînviat prezicătorii, şi jurnaliştii care fac audienţă de pe urma lor au exultat. Au început din nou să-i gîdile şi pe specialiştii cei adevăraţi, doar-doar le-or mai scăpa nişte afirmaţii pe baza cărora să se poată face apoi supoziţii şi interpretări catastrofice. Şi există destui oameni de ştiinţă care se pretează la acest joc cu inevitabile efecte panicarde. Unii vorbesc ambiguu, alţii spun de-a dreptul prăpăstii. Au fost reciclate şi grozăviile unor seismologi din Ucraina, care avertizau în septembrie că „un cutremur devastator va zgudui zona Vrancea în perioada următoare“. Un asemenea expert ucrainean trecea în revistă ultimele cutremure mari din Vrancea şi deducea că se apropie de final ciclul lor de repetiţie, deci că trebuie să ne aşteptăm la ceva rău. Pornind de la asemenea afirmaţii, un ziar ucrainean ale cărui ştiri au fost preluate şi de presa noastră extindea pericolul la zona Crimeei unde, chipurile, ar urma să se producă un cutremur cu magnitudinea de 9-10 grade. Antena 3 titra pe burtieră în plină emisiune de ştiri: „România ameninţată de cutremur“. Ce să mai spunem de OTV care, pentru orice eventualitate, a inventat de cîtva timp un urmaş al celebrului prezicător în domeniu, Vergil Hîncu. Noul cutremurolog de minţi slabe se numeşte Ioan Istrate şi prevede seisme devastatoare ce vor fi între 1 şi 3 noaptea, iar OTV întreabă: „Credeţi că marele cutremur va avea loc în noaptea asta?“. Pe site-uri obscure am descoperit şi formule de genul: „Cutremurele din diverse zone ale globului se apropie destul de suspect de România“. Vasăzică e o conspiraţie. 

Dincolo de toate mai există şi un Institut Român de Seismologie Aplicată, care e de fapt o societate comercială ce vinde avertizoare seismice. Mai nou, respectiva firmă a inventat avertizarea prin e-mail, iar pentru abonaţi oferă şi acces la prognoze seismice. Mai-marii acestui institut sînt trataţi de presă drept surse ştiinţifice autorizate şi independente în materie de seisme. 

În fine, există şi o sursă care are toate datele să fie credibilă. E vorba de directorul Institutului Naţional de Fizică a Pămîntului, Gheorghe Mărmureanu, cel care dezminte adesea mulţimea prăpăstiilor, dar care nu se abţine de la a face, la rîndul lui, preziceri hazardate: „Nu este aproape un cutremur peste 7“. Suspicioşii îşi închipuie că el nu poate spune adevărul. Ei bine, el chiar nu poate spune adevărul, dar nu pentru că n-are voie, ci pentru că nu-l ştie. Adevărul incontestabil e că instrumentele ştiinţifice actuale nu permit prezicerea unui seism. Asta ar trebui să spună Gheorghe Mărmureanu, şi nu altceva. Singurele pseudo-previziuni care se pot face sînt cele statistice, bazate pe periodicitatea cutremurelor anterioare dintr-o anumită zonă. Ceea ce, de fapt, nu înseamnă nimic şi nu foloseşte nimănui. 

Pe de altă parte, nici avertizarea seismică rapidă, deşi bazată pe date reale, nu poate folosi oamenilor. De exemplu, un bucureştean poate fi avertizat, în cel mai bun caz, cu 30 de secunde înainte de venirea cutremurului. Asta pentru că undele radio transmise pagerului său de la centrele de înregistrare din zona Vrancea ajung înaintea undelor seismice (S) care se transmit prin scoarţa pămîntului. Nu i se poate spune însă cît de puternic va fi cutremurul la Bucureşti (şi omul se poate alarma degeaba), iar timpul de care dispune e cam acela în care poate ajunge pe scara blocului, adică fix acolo unde riscurile sînt mai mari. Sistemul de avertizare poate folosi însă pentru deconectarea automată a unor instalaţii industriale importante. 

Mai e de observat că, adesea, în euforia catastrofistă a presei, apare o inflaţie a gradelor pe scara Richter şi o confuzie între magnitudine şi intensitate. Se vorbeşte cu uşurinţă de gradele 9 şi 10 pe scara Richter, iar unii urcă cifrele şi mai sus. A vorbi de gradul 11 pe această scară e ca şi cum ai spune că o boală produce pacienţilor febră de 100º C. Aşa ceva nu se poate. Omul moare înainte, iar un cutremur atît de mare nu se poate produce din simplul motiv că scoarţa Pămîntului nu suportă o astfel de acumulare de tensiune (ea se eliberează înainte). 

Pentru jurnaliştii grăbiţi şi inflamaţi ar mai fi de precizat şi că scara Richter e logaritmică şi, de exemplu, un cutremur de 5 grade e cam de 10 ori mai puternic decît unul de 4 grade. Cel mai mare cutremur înregistrat vreodată a fost în 1960 în Chile (cu magnitudinea de 9,5) şi calculele spun că energia lui a fost un sfert din energia tuturor cutremurelor de pe glob produse într-o perioadă de 80 de ani. E vorba de un cataclism care dărîmă nu doar casele, ci şi munţii, iar aşa ceva nu se produce decît extrem de rar, pe marginile Pacificului, şi nu în biata Crimee. 

Dacă mai vreţi însă ipoteze ştiinţifice de speculat în sens catastrofic, vă pot spune că există una potrivit căreia activitatea seismică din Vrancea anunţă, de fapt, erupţia unui viitor vulcan. Ipoteză bazată pe observaţia că o serie de vulcani au devenit activi la intervale geologice relativ regulate şi tot mai recente, pornind dinspre munţii Maramureşului spre munţii Harghita, unde a fost ultimul vulcan activ (acolo unde astăzi e lacul Sf. Ana). Următorul ar putea fi deci în Vrancea. Iar vulcanul acesta poate erupe peste 500 de mii de ani sau, de ce nu, săptămîna viitoare...

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.