Curse aeriene

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
Curse aeriene jpeg

Anularea unei curse low-cost de Paști a lăsat o mulțime de călători români blocați pe un aeroport din Roma. Li s-au oferit bilete pentru două zile mai tîrziu. Mi-am adus aminte că am pățit ceva similar la puțin timp după apariția primelor curse low-cost. Pe atunci exista o companie care se numea Myair, italienească, destul de renumită pentru neseriozitate (între timp a și dat faliment). Luaserăm bilet dus-întors pentru Paris. La dus totul a fost OK. Zece zile mai tîrziu, la întoarcere însă, ajunși pe Aeroportul Paris-Roissy ­Charles de Gaulle, am constatat că zborul era anulat. Următorul era abia peste trei zile. Am întrebat în stînga și în dreapta. Nimeni nu știa să ne spună altceva decît că biletele noastre vor fi valabile la cursa de miercuri. Nu exista nici un oficiu Myair în acel aeroport pentru a vorbi cu cineva autorizat. Am consumat tot ce-mi mai rămăsese din bateria mobilului încercînd să vorbesc cu cineva de la companie. În cele din urmă am renunțat. Era duminică seara și nu mai răspundeau decît niște roboți. Cardurile bancare ne erau goale, fiind la sfîrșitul vacanței, iar prin buzunare mai aveam doar cîțiva euro, nu destui cît să ne întoarcem măcar la Paris. Am privit cu groază scaunele de metal din aeroport, imaginîndu-mi cum o fi să stai două zile și trei nopți pe acele scaune, cu un copil de șapte ani.

La un moment dat am observat un domn mai în vîrstă, cu ochelari, care se certa cu funcționarii din aeroport pentru același motiv al anulării zborului către București. Era revoltat. Vorbea românește ca un om plecat de mult timp din țară. Lîngă el era o femeie tînără, româncă get-beget. Ea era cea care trebuia să plece cu acel avion în România, el doar o condusese la aeroport. Femeia susținea și că e însărcinată. Am intrat în vorbă cu cei doi, arătîndu-ne indignarea și în același timp solidaritatea. Bineînțeles, intuisem și o posibilă salvare de la dormitul pe scaunele acelea bej făcute dintr-un fel de plasă metalică. Speram că ne putem împrieteni cu ei. Domnul, amabil, s-a oferit imediat să ne ducă înapoi în Paris cu mașina lui. Înapoi în Paris? OK. Era un pas înainte. Dar ce urma să facem în Paris fără nici un ban? Pe drum, l-am făcut să priceapă situația noastră adevărată. Țin minte că l-am întrebat dacă puteam închiria o cameră de hotel fără să plătim nimic în prima seară. Ne bazam pe faptul că a doua zi puteam primi pe card niște bani din România. Omul a zis că nu știe care sînt procedurile la hotel în asemenea cazuri, dar că pentru o noapte ne putea caza la el acasă. Spre surprinderea noastră, ne-a explicat că nici el nu prea avea bani de mîncare pentru acea seară, dar că dacă doream să punem la un loc mărunțișul nostru cu mărunțișul lui, puteam cumpăra de la un magazin cîte ceva pentru o cină frugală, ca să nu ne culcăm chiar cu burțile goale. Părea un om cu carte, dar se vedea treaba că era cam scăpătat. Am făcut micile cumpărături posibile cu cei cîțiva euro și apoi am mers în micul său apartament, închiriat undeva într-un bloc dintr-o suburbie a Parisului. Ne-a spus că nu avea un pat pentru noi, doar o canapea pentru mamă și copil, iar eu mi-aș fi putut face culcușul pe jos, într-un sac de dormit. M-am gîndit că tot era mai bine decît pe scaunele din aeroport. N-am putut totuși să nu mă întreb ce hram purta acel salvator al nostru. Și mai curioasă mi s-a părut treaba cînd ne-a spus că fusese decorat de președintele Iliescu. Am devenit atent la tot și la toate. Încet-încet, discutînd cu el, am aflat că nu era un român emigrat, așa cum crezusem, ci un francez îndrăgostit de țara noastră, care făcuse o serie de lucruri culturale pentru România, motiv pentru care și fusese decorat (n-am să-i spun numele).

În apartamentul lui, pe o masă specială, gazda noastră avea adevărate armate de soldăței de plumb, aranjate în ordine de bătaie. Una era sigur cea a lui Napoleon. Celelalte… nu mai știu exact. Fiul meu a fost vrăjit de minuțiozitatea cu care erau redate acele armate, cu sute sau chiar mii de soldați de toate felurile. Coborînd însă cu privirea pe podea, am văzut niște vălătuci de praf care se mișcau în voia curenților de aer. Părea că nu mai dăduse nimeni pe acolo cu vreun aspirator de luni bune de zile, dacă nu chiar de ani. Un contrast fascinant între ordinea și disciplina de pe masa cu soldăței și mizeria de la numai un metru mai jos.

La masă, francezul nostru ne-a povestit că locuise într-un apartament foarte luxos, aproape de ­Place de L’Étoile, lîngă Arcul de Triumf. Un divorț îl lăsase fără bani și fără casă. Am dedus că din cauza tinerei femei cu care era. Aș spune că, deși nativă, româneasca ei era mai slabă decît a lui. Am trecut povestea la capitolul ce poate păți un bărbat de peste 60 de ani.

În fine, am terminat de mîncat și de vorbit, și ne-am culcat. Mi-am întins sacul de dormit printre zburdalnicii vălătuci de praf și am încercat să nu-i respir. Pînă să adorm, am tot comparat în gînd varianta scaunelor de metal din aeroport cu cea a dormitului printre vălătuci. Dar bineînțeles că am apreciat în primul rînd bunele intenții ale celui care-mi oferise această alternativă. Un tip care se dovedea pe cît de inteligent, generos și atent la unele aspecte ale vieții, pe atît de neglijent, dacă nu de-a dreptul indiferent în alte privințe. Un soi tipic de intelectual cu capul în nori.

Foto: flickr

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Bătaie ca în filme între fanii Angliei și Serbiei la Gelsenkirchen înaintea meciului celor două echipe de la Euro 2024. Meci cu grad ridicat de risc VIDEO
Un fan al Angliei și un ofițer de poliție din Germania s-au ales cu răni grave după ce huliganii au atacat un bar în care suporterii Serbiei sărbătoreau înaintea meciului Serbia - Anglia de la Euro 2024, care va începe la ora 22.00.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.