Curs de ebraică modernă

Publicat în Dilema Veche nr. 634 din 14-20 aprilie 2016
Iconofobie jpeg

Am avizat, pe final de mandat decanal la Facultatea de Litere a Universității ieșene, derularea unui curs de limbă ebraică modernă în regim facultativ (deschis așadar întregii comunități academice). Am făcut-o pentru dimensiunea culturală a domeniului și pentru calitatea intelectuală a profesorului care urma să-l predea (om cu doctorat în Elveția și studii foarte serioase la Ierusalim). Altfel, trebuie să recunosc cinstit, eram convins că va fi un curs de nișă, destinat unor inițiați cu preocupări erudite. La ei mă și gîndisem, de fapt, de la bun început. Prin profilul său umanist-liberal, am raționat, facultatea noastră întindea, în acest mod, o mînă de ajutor cercetării savante, din zona de elită a umanioarelor. De aceea, i-am și spus profesorului titular să nu se aștepte la o avalanșă de participanți. Mizam pe zece-cincisprezece cărturari (din Castalia lui Hesse!) cu eventuale profiluri teologice, lingvistice, istoriografice ori filozofice. În cazul absolut fericit, poate și juridice. Cîțiva fanatici ai studiului, absorbiți de munca lor în bibliotecă și avizi totodată după supraspecializări auxiliare. Limba ebraică și-ar fi dovedit, indubitabil, utilitatea pe asemenea segmente intelectuale. Ideea părea generoasă, oferind, în plus, și o senzație reconfortantă: cercetarea de vîrf nu este, iată, abandonată.

Ce să vezi însă la momentul de debut oficial al înscrierilor? În doar două săptămîni de înregistrare a cererilor, au apărut sute de solicitări. Majoritatea, dublate de telefoane și e-mail-uri (entuziaste) de confirmare a participării și de asigurare că orele nu vor fi – Doamne ferește! –  anulate în ultima clipă. Mesajele pline de pathos veneau către mine, către secretariatul facultății, către profesorul împricinat, către departamentul Media al instituției. Televiziunile și presa au năvălit cu întrebări și anunțuri. În nebunia românească a fiecărei zile, cu scandaluri politice și financiare, cu arestări și comunicate ale DNA, cu violuri incestuoase, împușcături, droguri și conducerea vehiculelor în stare de precomă alcoolică, spre stupoarea mea, cursul de ebraică modernă, de la filologia ieșeană, devenise o știre, ba chiar, aș adăuga uimit, un eveniment. La intensificarea firească a emoției de administrator universitar a contribuit și varietatea tulburătoare a cursanților. Descopereai printre ei tabloul complet al vîrstelor biologice, pozițiilor socio-economice, profesiunilor și domeniilor academice. Fără mare efort, cred că reușeai, urmărind lista înscrișilor, să pui cap la cap și tabloul lui Mendeleev, în măsura în care se bănuiește că sîntem unici măcar într-un punct, iar punctul în cauză deține o reprezentare chimică.

Observai studenți din orice ramură educațională ți-ai fi dorit (nu m-aș mira să aud că au fost unele care nici nu există pe platforma Registrului Național al Calificărilor din Învățămîntul Superior!), alături de o puzderie de absolvenți cu slujbe sau fără: informaticieni, ingineri, medici, politicieni (da, pînă și aceștia!), fizicieni, chimiști, matematicieni și economiști. Prezumția mea inițială și-a demonstrat, la rîndul ei, valabilitatea. Au venit și teologii, lingviștii, istoricii și filozofii pe care pariasem, numai că se pierdeau în masa generală, păreau mai curînd excepția de la regulă decît regula însăși. Ai fi fost, ca atare, tentat să presupui că importantul curs de ebraică modernă ascundea cine știe ce mister ontologic fundamental, de care noi, neofiți naivi, habar nu avuseserăm și pe care acum, prin expunere nemijlocită în amfiteatru, ca într-o ședință de spiritism din secolul al XIX-lea, avea să-l dezvăluie tuturor celor prezenți. Absența de la experimentul epifanic era de neiertat. De aceea, întreaga umanitate se bulucea să-l trăiască. Piatra filozofală urma, în sfîrșit, să fie revelată. La Iași, la Facultatea de Litere, în sala III-10, etajul al doilea, primul coridor, pe dreapta. Și venirea marțienilor s-ar fi arătat mai puțin incitantă. Lumea fierbea de tensiune. Eu mă gîndeam numai la ziua deschiderii cursului de ebraică modernă.

Se înțelege că l-am conjurat pe bietul profesor să-mi dea raportul imediat după prima întîlnire cu numeroșii discipoli. Doream să aflu, cu precădere, motivul învățării limbii ebraice de către fiecare cursant în parte. Statistici, proporții, dominante etc. Un adevărat studiu sociologic. Colegul meu s-a achitat remarcabil de sarcină. Mi-a trimis o radiografie foarte exactă a situației, demnă de mapele birocratice ale comisarilor europeni. Rezultatele investigației m-au năucit pur și simplu. Teologii, de pildă, nu plănuiau se descifreze neapărat enigmele biblice. Unii voiau o spoială de frazeologie ebraică, pentru a-și orna viitoarele teze de doctorat și a-și „aburi“ îndrumătorii, alții își deschideau agenții de turism (axate pe pelerinajul la locurile sfinte), iar „o ciripeală“ vagă pe limba lui Israel nu le-ar fi stricat, desigur. Medicii, informaticienii, inginerii și ceilalți exponenți ai științelor căutau locuri de muncă „în afară“. Cum Europa e cam saturată, statul evreu le surîdea ca opțiune. Identic, politicienii tineri mizau pe cariere diplomatice în Orient. Înduioșătoare rămîneau domnișoarele care localizaseră israelieni simpatici pe Internet și sperau să le poată comunica („măcar oleacă, fată!“) iubirea lor direct în ebraică. La fel, cele care visau să-i arate lui „Iubi“, pe Facebook, faptul că pot scrie de la dreapta la stînga.

M-am bucurat că decisesem deja să nu mai candidez la un nou mandat de decan. Cine știe ce idei trăsnite aș mai fi pus în practică la Literele din Iași? Cursuri de sanscrită, farsi ori dalmată. Nici dialectul zulu nu mi-ar fi sunat rău.

Codrin Liviu Cuțitaru este decan al Fa­cultății de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Prezentul dis­­continuu, Editura Institutul European, 2014.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.