Cum va fi 2016?

Publicat în Dilema Veche nr. 621 din 14-20 ianuarie 2016
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

├Äntr-o lume de preziceri, unii fac doar previziuni, bazate ├«ns─â pe analize. S─âpt─âm├«nalul The Economist public─â la fiecare sf├«r┼čit de an, de 30 de ani ├«ncoace, un supliment consistent cu previziuni  politice ┼či economice pentru anul care urmeaz─â. Jurnali┼čtii ┼či anali┼čtii revistei, al─âturi de oameni implica┼úi direct ├«n decizii de importan┼ú─â mondial─â, precum ┼čefa FMI Christine Lagarde sau ┼čefa diploma┼úiei europene Federica Mogherini, scriu despre evenimentele previzibile ┼či despre posibilele consecin┼úe ale acestora.

Privind lumea ├«n ansamblu, se pare c─â exist─â destul de multe motive de preocupare legate de anul  2016. ├Än Statele Unite e ultimul an de mandat al lui Barack Obama, iar ├«n toamn─â va fi ales un nou pre┼čedinte, ├«n condi┼úiile ├«n care la orizont nu se profileaz─â candida┼úi prea str─âluci┼úi. ├Än China, problemele economice s├«nt tot mai serioase, ├«ntr-o situa┼úie ├«n care vechiul model de dezvoltare pare dep─â┼čit, iar unul nou nu se ├«ntrevede. Economia Rusiei se ad├«nce┼čte ├«ntr-un soi de stagnare, iar rubla a devenit cea mai slab─â dintre monedele economiilor a┼ča-zis emergente. O alt─â ┼úar─â important─â, ├«n care ├«n 2016 se vor desf─â┼čura Jocurile Olimpice, Brazilia, se confrunt─â cu probleme pe m─âsura m─ârimii ei. Conflictul din Siria ┼či situa┼úia general exploziv─â din Orientul Mijlociu par a fi f─âr─â solu┼úie ┼či mai ├«ngrijor─âtoare dec├«t toate celelalte enun┼úate anterior.

Dar pe noi ne intereseaz─â ├«n primul r├«nd Europa, iar cei de la The Economist cred c─â, ├«n 2016, Uniunea European─â se va confrunta cu patru amenin┼ú─âri majore. Una ar fi cea legat─â de felul ├«n care guvernul st├«ngii radicale din Grecia, condus de A┬şlexis Tsipras, va reu┼či s─â pun─â ├«n aplicare planul de salvare pentru Grecia convenit cu creditorii. ┼×tim ce tulburare a produs Grecia anul trecut ├«n Uniunea European─â, iar problema nu e nici pe departe rezolvat─â.

Cea de-a doua ├«ngrijorare major─â e legat─â de agresiunile Rusiei. Chiar dac─â luptele din estul Ucrainei s-au mai domolit (mai ales dup─â interven┼úia Rusiei ├«n Siria), nu se poate vorbi despre aplicarea complet─â a unor planuri de ├«ncetare a focului ├«n regiune. Prin interven┼úia ├«n Siria, Vladimir Putin a ├«ncercat s─â-┼či deschid─â o cale de negociere pentru mic┼čorarea sau chiar eliminarea sanc┼úiunilor economice impuse Rusiei ├«n urma agresiunilor din Ucraina. Angela Merkel ┼či al┼úi lideri europeni au rezistat p├«n─â acum, men┼úin├«nd sanc┼úiunile, dar r─âm├«ne de v─âzut dac─â nu cumva ├«n 2016 vor ap─ârea bre┼če ├«n aceast─â politic─â a Uniunii Europene. ├Äntr-un articol special dedicat politicii lui Putin, The Economist ajunge la concluzia c─â victima cea mai mare a acestei politici va fi chiar Rusia. Noi ne facem griji, ├«ns─â, din pricina efectelor colaterale. 

O a treia mare amenin┼úare pe care anali┼čtii publica┼úiei o v─âd ├«n 2016 la adresa Uniunii Europene este referendumul pl─ânuit de c─âtre premierul britanic David Cameron, privind r─âm├«nerea sau nu a Marii Britanii ├«n Uniune. Cum s-a observat, sub amenin┼úarea unui posibil rezultat negativ la acest referendum, premierul britanic negociaz─â un regim special pentru ┼úara sa. Dar concesiile f─âcute Marii Britanii pot provoca o reac┼úie ├«n lan┼ú din partea euroscepticilor din alte ┼ú─âri membre. Cu alte cuvinte, e de a┼čteptat ca momentul referendumului ┼či discu┼úiile legate de el s─â fie un test serios pentru unitatea european─â.

Cea de-a patra amenin┼úare, ┼či cea mai grav─â, r─âm├«ne cea a invaziei imigran┼úilor din Siria ┼či alte ┼ú─âri cu probleme, presupus─â a re├«ncepe la scar─â mare odat─â cu ├«ncheierea iernii. O invazie care va pune la ├«ncercare viabilitatea Spa┼úiului Schengen. Iar odat─â ce ┼ú─ârile din acest spa┼úiu ┼či-ar ├«nchide grani┼úele ├«ntr-un efect de domino, refugia┼úii ┼čiÔÇĹar putea schimba rutele, aleg├«nd, ├«n opinia anali┼čtilor, s─â tranziteze ┼ú─âri ca Bosnia sau  Rom├ónia.

Dincolo de aceste patru mari probleme, pentru Europa mai exist─â ┼či alte surse de ├«ngrijorare. De exemplu, ascensiunea for┼úelor de extrem─â dreapt─â ├«n mai multe ┼ú─âri ┼či poate, ├«n special, cea a Frontului Na┬ş┼úio┬şnal din Fran┼úa, vizibil─â la recentele alegeri regionale. Chiar dac─â alegerile preziden┼úiale din Fran┼úa s├«nt abia ├«n 2017, anul acesta se vor discerne principalii candida┼úi. E un an decisiv pentru crearea unor condi┼úii ├«n care drumul doamnei Marine Le Pen c─âtre scaunul preziden┼úial ar putea fi barat sau impulsionat.

În fine, The Economist observă că 2016 este anul în care o nouă lege a imigraţiei în Germania ar putea consfinţi un fenomen petrecut în ultimele decenii, anume că ţara a devenit una de imigranţi. De fapt, e a doua ca atractivitate pentru imigranţi după Statele Unite, un adevărat tărîm al făgăduinţei.

├Än general ├«ns─â, una dintre concluziile redactoarei-┼čefe a revistei, Zanny Minton Beddoes, este c─â privind ├«n jur, prin lume, unui liberal interna┼úionalist ├«i e greu s─â g─âseasc─â prea multe motive de optimism. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.