Cum să fii vesel de Ziua Naţională

Publicat în Dilema Veche nr. 407 din 1-7 decembrie 2011
Dragoste şi răzbunare jpeg

Simplu. În primul rînd, te uiţi la televizor. Vezi defilarea şi eşti foarte atent la oamenii politici, indiferent de partidul din care fac parte. O dată pe an, la început de decembrie, deseori într-un frig crunt, aceşti oameni trebuie să treacă prin oroarea de a se afla unii lîngă alţii, într-un perimetru strîmt, bine delimitat, rezervat oficialităţilor de rang înalt. Unul dintre momentele de mare atracţie va fi cel în care nerăbdarea noastră de un an va fi, în sfîrşit, curmată, atunci cînd vom vedea cu ce pălărie sau cu ce căciulă va apărea, cît se poate de voios, domnul Ion Iliescu. După ce acest element obligatoriu va fi fost bifat, atenţia se poate îndrepta spre sistemul de evitări, driblinguri şi eschive pe milimetru pătrat. De fapt, e vorba despre un adevărat ansamblu de strategii, care mai elegante, care mai dintr-o bucată, de a scăpa cumva de momentul penibil în care sărbătoarea naţională, moment unic de concordie în istoria fiecărui an, impune saluturi politicoase şi strîngeri de mînă. Veţi vedea piruete bruşte, mlădieri surprinzătoare, arcuiri şi înşurubări, coregrafii spectaculoase, toate puse în slujba evitării momentului în care unii ar trebui să dea mîna cu alţii. Unii, încruntaţi şi sobri peste măsură, băţoşi şi vrînd să arate o atitudine de neclintit, îi vor întîmpina cu răceală maximă pe alţii, zglobii, cu zîmbete largi, jucînd relaxarea şi superioritatea de a fi trecut de mult peste chestiile astea mici, copilăreşti.

Protocolul va fi, din nou, subiect de interminabile discuţii, ca şi cînd regulile simple ale împrejurărilor de acest fel ar fi subiect de plebiscit sau de cenaclu naţional dedicat interpretărilor de texte. Probabil că nu va fi invitată nici o vedetă de muzică uşoară să cînte imnul naţional. Creativi cum sîntem, mereu puşi pe improvizaţii şi pe aduceri din condei, am putea fi puşi din nou în situaţia de a asculta o interpretare personală, originală, a versurilor din imn, aşa cum a făcut-o, într-o seară memorabilă, domnul Marcel Pavel, la deschiderea marelui nostru stadion naţional. Prin urmare, dacă se va difuza o înregistrare cu cor, e posibil ca numele propriu Traian să figureze totuşi, de data asta, în cîntecul nostru de deşteptare. Dacă va fi doar fanfara militară, toate aceste mici griji vor fi spulberate, lăsînd loc doar sutelor de buze care vor căuta din nou, încurcate, să potrivească versurile pe muzica fanfarei, bîjbîind după ordinea exactă a strofelor din masivul nostru imn.  

Un alt motiv de mare veselie poate fi aducerea aminte a antrenamentului pentru Ziua Naţională, pe care l-am făcut de-a lungul întregului an. Pregătirea momentului festiv al naţiunii s-a făcut în toate oraşele, comunele şi satele noastre, zi de zi, lună de lună, în funcţie de momentul în care a picat ziua localităţii în care locuieşte fiecare dintre noi. Criza asta cumplită nu ne-a speriat deloc. Deşi a fost un an greu, am ieşit cu piepturile dezgolite în faţa recesiunii şi am făcut, pe suprafaţa întregii patrii, sute şi mii de zile ale oraşelor şi comunelor. N-a contat că lumea a pierdut locuri de muncă, nu s-a pus mare preţ pe sărăcie şi pe faptul că numeroase programe sociale abia mai respiră. Cînd a fost vorba de zilele oraşelor, s-au găsit bani pentru îndrăgitele noastre sărbători, unde-i ascultăm pe soliştii noştri de suflet şi bem beri sub ploaia multicoloră a focurilor de artificii care celebrează sărăcia noastră luxuriantă. Foamea de chermeză întrece cu mult nevoia de încălzire şi apă curentă la şcoala la care ne trimitem copiii, sau idealul unui spital curat, în care cîinii nu bîntuie culoarele şi aleile, bolnavii nu dorm cîte doi în acelaşi pat sau cîte douăzeci în acelaşi salon. Aceeaşi foame de chermeză ţine loc şi de nevoia sau de datoria de a cere socoteală pentru minunatele spaţii de joacă, dotate cu balansoare, leagăne, tobogane, construite în sate în care nu există nici un copil. Lucru perfect valabil şi în cazul superbelor terenuri de sport construite în sate în care mai locuiesc doar cîţiva octogenari. 

Pînă la urmă, oricum am da-o la-ntors, cea mai mare veselie tot de la televizor vine. După defilarea de dimineaţă, după discursurile oficialităţilor, după depunerile de coroane. Pe la prînz, se dă dezlegare la ştiri pozitive despre români care au reuşit şi ne duc faima în lume. Un an întreg, embargoul nemilos al spiritului nostru autocritic scoate la iveală numai violuri, topoare în freze, arestări şi eliberări, ridicări de poale-n cap, ţopenii strepezitoare, şi romi care distrug strălucita noastră reputaţie istorică. Ei bine, de 1 Decembrie e dezlegare la patriotism şi la aprecierea valorilor acestei naţii. Curge mierea cuvintelor în albii spălate cu lapte, superlativele dansează în aurore boreale, dragostea noastră faţă de compatrioţi aruncă lava pasiunii la altitudini ameţitoare. O iubire delirantă rupe zăgazurile plămînilor şi inundă gurile uscate de cuvinte aspre. Românii devin cei mai buni şi cei mai inventivi, cei mai solidari şi cei mai toleranţi, cei mai harnici şi cei mai oneşti. Nea Cutare dintr-un cătun fără curent electric e un geniu european, o tanti dintr-o comună fără canalizare ştie mai multe poveşti decît Şeherezada, un preot creşte şi educă o liotă de copii pe care i-a adunat de pe te miri unde, iar vecinul rom, alintat cu drag, de-a lungul anului, cu numele de Ţigănuşu’, e un cîntăreţ extrem de talentat. Toate astea pînă seara, cînd încep filmele şi ediţiile speciale ale emisiunilor de divertisment. Iar de pe 2 decembrie totul revine la normal. Nea Ăla e un moş dus cu capu’, aia cu poveştile devine plictisitoare, popa ăla cu copiii e neinteresant, iar ţiganu’ ăla cu tupeu e doar un manelist. Mai bine să revedem cîteva imagini de la nunta anului. „Domnule Borcea, ce simţiţi în acest moment şi cît a costat rochia Miresei?“

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.