Cum e posibil s─â fii femeie? II. O polemic─â viking─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 792 din 25 aprilie ÔÇô 1 mai 2019
Cum e posibil  s─â fii femeie? II  O polemic─â viking─â jpeg

Nu m─â bate deloc g├«ndul s─â proiectez o discu╚Ťie modern─â despre transgender ├«n secolul X. R─âzboinicul viking ├«ngropat cu toate armele sale, de care vorbeam joia trecut─â, era, conform analizelor de ADN, femeie (adic─â avea doi cromozomi X). S├«nt instructive unele reac╚Ťii academice la aceast─â descoperire. Un prim exemplu: un specialist ucrainean ├«n epoca viking─â a propus c─â armele din morm├«ntul femeii (Bj. 581) trebuie s─â fi apar╚Ťinut, de fapt, unui b─ârbat, al c─ârui schelet a fost cumva r─ât─âcit de arheologi, sau c─â armele erau ale so╚Ťului ei, care a plecat la lupt─â ╚Öi nu s-a mai ├«ntors etc. Acela╚Öi specialist propusese anterior c─â cel mai bogat morm├«nt de epoc─â viking─â, cel de la Oseberg, ├«n care s-au g─âsit dou─â femei ╚Öi un fleac de corabie de 20 m, trebuie s─â fi cuprins, de fapt, (╚Öi) un b─ârbat, care s─â poat─â explica o asemenea bog─â╚Ťie. Bine├«n╚Ťeles, orice ipotez─â trebuie investigat─â la rece, nu eliminat─â doar datorit─â unei posibile tente misogine; unora li s-a p─ârut ├«ns─â c─â aici e vorba de o oarecare ├«nver╚Öunare ne╚Ötiin╚Ťific─â. Un al doilea exemplu: cea mai critic─â voce ├«mpotriva walkiriei de la Birka a fost a unei femei, profesoar─â de studii vikinge la Nottingham, exasperat─â de supralicitarea unor concluzii feministe ale interpret─ârii. Pentru ea, loialitatea unei femei fa╚Ť─â de logic─â n-are de ce s─â cedeze ├«n fa╚Ťa loialit─â╚Ťii pentru cauza feminist─â.

M─â intereseaz─â ╚Öi cum putea fi prezentat─â publicului mai conving─âtor aceast─â descoperire. Nu spun c─â femeia de la Birka nu era o r─âzboinic─â. Doar c─â adev─ârul poate fi prezentat ╚Öi ├«ntr-un mod care nu i face servicii. Aici, cel mai important ar fi fost ca publica╚Ťia principal─â care prezint─â descoperirea s─â fi anticipat obiec╚Ťiile posibile ale cititorului. Iat─â mai ├«nt├«i un exemplu de obiec╚Ťie bine anticipat─â de autorii ├«n╚Öi╚Öi. Dac─â femeia de la Birka era o r─âzboinic─â, atunci de ce scheletul ei nu prezint─â nici un fel de traum─â tipic─â de combatant, a╚Öa cum ne-am a╚Ötepta? Or, ne explic─â ei, ├«n cimitirul de la Birka, sub 5% din b─ârba╚Ťi prezint─â asemenea urme de violen╚Ť─â. Absen╚Ťa lor, a╚Öadar, nu e un motiv s─â respingem ipoteza fe-meii-r─âzboinic. Foarte clar, s├«nt acum un cititor mul╚Ťumit. (Eh, se puteau prezenta lucrurile ceva mai ├«n detaliu, pentru c─â, de pild─â, utilizarea regulat─â a arcului duce la supradezvoltarea anumitor apofize osoase: avem sau nu a╚Öa ceva ├«n Bj. 581?) Dar exist─â alte obiec╚Ťii care parc─â mergeau ├«nt├«mpinate. De pild─â, cum trebuie s─â ├«n╚Ťelegem mormintele scandinave de copii ce cuprind spade at├«t de grele ├«nc├«t ei nu le-ar fi putut urni niciodat─â? Orice critic─â rezonabil─â neanticipat─â mai scade cu o liniu╚Ť─â credibilitatea.

Nu era nevoie nici s─â se supraliciteze calit─â╚Ťile de arheolog ale lui Hjalmar Stolpe. El a f─âcut o treab─â bun─â pentru momentul descoperirii (1878). Dar ╚Ötim c─â a dinamitat bolovanul uria╚Ö care acoperea morm├«ntul ╚Öi c─â nu era de fa╚Ť─â tot timpul c├«nd se s─âpa. Morm├«ntul cu pricina apare ├«n carnetul 8 al lui, pe care l-am r─âsfoit online (par notele de la un curs pentru care ├«╚Ťi ╚Ťii foarte bine ├«n fr├«u interesul), dar nu g─âsesc mai mult de trei r├«nduri despre el. Rapoartele publicate de arheolog s├«nt foarte detaliate, poate bazate pe informa╚Ťiile de la muncitori sau poate pe vreun carnet care s-a pierdut, nu ╚Ötiu, dar a╚Ö fi preferat o explica╚Ťie. (Acum, s─â ├«l ╚Öi ap─âr: faptul c─â ne-au r─âmas de la Stolpe dou─â schi╚Ťe oarecum diferite ale morm├«ntului nu e o problem─â, s├«nt f─âcute poate ├«n momente diferite ale s─âp─âturii; nici craniul disp─ârut nu m─â ├«nsp─âim├«nt─â, a ajuns probabil ├«ntr-o colec╚Ťie anatomic─â.)

Femeia-r─âzboinic de l├«ng─â Stockholm nu e o curiozitate cu relevan╚Ť─â local─â, ci vorbe╚Öte de toat─â Europa nordic─â. ├Än╚Ťelegem mai bine ╚Öi femeile care lupt─â ├«n poemele compuse ├«n Groenlanda ├«n secolul XII, ╚Öi femeile descoperite, scrie un cronicar de-atunci, printre victimele de pe c├«mpul de b─âtaie dup─â o victorie a bizantinilor ├«mpotriva trupelor nordice. (Iar vorba despre ele umbl─â, pentru c─â Birka e conectat─â comercial nu doar cu Bizan╚Ťul: ├«n Bj. 581 se afla ╚Öi o moned─â de argint b─âtut─â de califul abasid al-Muktadir.) De-asta a╚Ö fi ╚Ťinut ca descoperirea s─â fie impecabil publicat─â. Dintre problemele insuficient discutate, cea mai important─â e ├«ns─â asta: c─â se ╚Ötia ├«nc─â din 1975 c─â scheletul din Bj. 581 era feminin. Al╚Ťi trei antropologi l-au evaluat ulterior ╚Öi to╚Ťi au zis c─â era femeie. Sigur c─â abia analiza de ADN elimin─â orice dubiu, dar r─âm├«nem cu ├«ntrebarea: cum de n-a ├«ndr─âznit nimeni s─â lege oasele de inventarul morm├«ntului p├«n─â ├«n 2017? Chiar s─â nu fi intuit nimeni c├«t de senza╚Ťional─â ÔÇô ╚Öi aduc─âtoare de finan╚Ťare ÔÇô era descoperirea? Unul din osteologii care s-a ocupat ├«n 2012 de oasele de la Birka a g─âsit oase nearse ├«n pungi din morminte zise de crema╚Ťie ╚Öi pungi cu oasele mai multor indivizi din morminte ├«nregistrate ca apar╚Ťin├«nd unui singur individ, iar ├«n cutiile Bj. 581 ap─ârea un al treilea femur (ce-i drept, tot de femeie !). S-a hot─âr├«t atunci ca scheletele s─â nu mai fie asociate cu morminte specifice, ci s─â fie studiate doar global ╚Öi statistic, pentru demografie, paleopatologii etc. Autorii din 2017 ne zic ├«ns─â c─â putem avea ├«ncredere total─â ├«n felul ├«n care au fost ├«nregistrate oasele femeii noastre, pentru c─â toate s├«nt marcate, cu cerneal─â, ÔÇ×Bj. 581ÔÇť, femurul str─âin fiind marcat clar cu un alt num─âr, ╚Öi c─â, p├«n─â la urm─â, cui nu i se ├«nt├«mpl─â s─â pun─â un os ├«n cutia gre╚Öit─â? M─â g├«ndesc c─â oamenii aveau ├«ns─â capacitatea s─â fac─â acela╚Öi ra╚Ťionament lini╚Ötitor ├«nc─â din anii ÔÇÖ70, dar nu l-au f─âcut. De ce? Poate de teama c─â ├«nregistrarea era compromis─â. Poate de teama de a nu fi ridiculizat ├«ntr-un mediu academic care de o sut─â de ani tratase cu mult─â pio╚Öenie morm├«ntul drept cel al unui b─ârbat ÔÇô ├«n timp ce se uita la filme cu women warriors. B─âiete! Dou─â stereotipuri, te rog!

Foto: wikimedia commons, posterul filmului The Viking Women and the Sea Serpent

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.