Cum am devenit specialist

Publicat în Dilema Veche nr. 295 din 8 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dumneavoastr─â, ca specialist, ce ne pute┼úi spune despre...? Nu m─â ├«ntreba┼úi: "specialist ├«n ce?", c─âci nu a┼č putea s─â v─â (mai) r─âspund. Iar c├«nd r─âspund totu┼či c─â nu s├«nt deloc specialist ├«n problema despre care s├«nt ├«ntrebat, mi se spune c─â nu conteaz─â sau c─â "nu se poate, dumneavoastr─â ┼čti┼úi...". Ce-oi fi ┼čtiind, nici eu nu ┼čtiu! Dar pentru c─â mama m-a ├«nv─â┼úat s─â fiu politicos, m─â jenez s─â refuz ┼či spun ┼či eu ce ┼čtiu... ┼×i uite a┼ča, de c├«┼úiva ani de zile, ├«mi dau public cu p─ârerea despre ou─â ├«ncondeiate ┼či urbanism, despre produse tradi┼úionale ┼či soarta Rom├óniei, despre lipsa WC-urilor publice ┼či excesul de ma┼čini din Bucure┼čti, despre sondaje referitoare la tinerii din Europa ┼či despre utilizatorii de Canon din Rom├ónia, despre v├«n─âtorile lui ┼óiriac ┼či despre bloguri, ┼či c├«te ┼či mai c├«te (dar nu despre politic─â!). Se poate ┼či mai r─âu, desigur. Un prieten, profesor de psihiatrie, ├«mi povestea zilele trecute, de pild─â, c─â a trebuit s─â dea un interviu despre "de ce poart─â B─âsescu c─âm─â┼či ├«n carouri (sau ├«n dungi, nu mai ┼čtiu)?". Dumneavoastr─â, ca specialist... "Specialist ├«n ce, Doamne iart─â-m─â!?" " s-a crucit prietenul meu. Nu a fost totdeauna a┼ča. Era o vreme c├«nd chiar eram specialist, adic─â pur ┼či simplu un profesionist ├«ntr-un anumit domeniu, ┼čtiind bini┼čor c├«teva lucruri, pu┼úine, dar suficient de clare. E adev─ârat c─â pe atunci, ├«n afar─â de c├«┼úiva studen┼úi ┼či colegi, nimeni nu ┼čtia acest lucru " ┼či oricum nimeni nu era interesat de acest fapt. Except├«nd un cerc academic restr├«ns, nimeni nu m─â ├«ntreba ceea ce ┼čtiam. Din momentul ├«n care am devenit directorul M┼óR, iar acesta a ├«nceput s─â aib─â o vizibilitate poate chiar excesiv─â, am devenit tot mai mult o "persoan─â public─â", de rangul doi spre trei, dar totu┼či o persoan─â public─â. ┼×i ca persoan─â public─â am devenit, public, ┼či "specialist", iar gestionarii acestui spa┼úiu public m─â ├«ntreab─â tot mai mult ce p─ârere am eu, ca specialist, despre probleme de interes public tot mai dep─ârtate de specialitatea mea. Ve┼úi spune c─â asta e strict treaba mea ┼či c─â toate cele de mai sus cam miros a ipocrizie. Nu, v─â asigur c─â nu este ipocrizie; dar este adev─ârat c─â este, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, treaba mea personal─â, ca ┼či a oric─ârei alte "persoane publice" aflate ├«n aceast─â postur─â. Dar este doar ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, c─âci aici este vorba despre o boal─â de sistem, nu (doar) de veleit─â┼úile sau reticen┼úele unora sau altora. Este vorba despre faptul c─â ├«n societatea noastr─â regula jocului public s-a inversat: nu speciali┼čtii care au de spus ceva de interes public devin persoane publice, ci persoanele publice s├«nt promovate ca speciali┼čti care ┼čtiu totul despre problemele considerate de interes public. Nu specialistul ├«n antropologie a fost solicitat s─â se exprime ├«n spa┼úiul public c├«nd ┼či c├«t e cazul, ci directorul a devenit specialist ├«n de toate, chemat s─â se exprime public, indiferent dac─â e cazul sau nu. Pentru a m─â face mai bine ├«n┼úeles, da┼úi-mi voie s─â recurg la o ├«nt├«mplare pe care o povestesc ori de c├«te ori am ocazia. S-a petrecut ├«n urm─â cu c├«┼úiva ani ┼či se refer─â la o discu┼úie purtat─â cu un produc─âtor de la BBC. Ca tot rom├ónul, am ├«nceput s─â m─â vait de comercializarea ┼či tabloidizarea presei noastre, at├«t de dep─ârtat─â de standardele "adev─âratei" mass-media (aveam ├«n vedere, evident, BBC-ul). A z├«mbit ┼či a spus c─â s├«ntem de-abia la ├«nceput ┼či c─â mai vorbim peste c├«┼úiva ani. Peste foarte pu┼úini ani am ├«n┼úeles la ce se referea... Dar nu asta e diferen┼úa ├«ntre canalele voastre de televiziune ┼či BBC " a ┼úinut el s─â precizeze. Alta e deosebirea. Pentru ceea ce voi numi┼úi mai tot timpul talk-show, pentru toate aceste emisiuni de informare ┼či dezbatere, noi avem liste cu zeci sau sute " dup─â caz " de exper┼úi disponibili pentru fiecare domeniu important ┼či, ├«n func┼úie de tema ├«n discu┼úie, facem apel la unii sau la al┼úii. Televiziunile voastre au practic o singur─â list─â cu persoanele publice cele mai vocale ┼či care, ├«n principiu, fac cel mai bun rating, indiferent de domeniul lor de competen┼ú─â. Comercializarea de care te pl├«ngi este absolut fireasc─â sau, ├«n orice caz, inevitabil─â. Problema e c─â ar trebui s─â mearg─â m├«n─â ├«n m├«n─â ┼či cu profesionalizarea " ┼či aici, mai ave┼úi de ├«nv─â┼úat!... Se pare ├«ns─â c─â nu am ├«nv─â┼úat nimic, ratingul fiind ├«n continuare " ba chiar din ce ├«n ce mai mult " singura m─âsur─â a competen┼úei. Specialistul care nu-i expert public nu-i specialist destul, iar expertul public care nu-i specialist ├«n toate nu-i expert destul. Aceasta permite ┼či jurnali┼čtilor s─â nu fie nici ei prea specializa┼úi (c─âci nu mai e cazul...) ┼či s─â pun─â ├«ntreb─âri dup─â ureche. Iar publicul, c─âruia i se adreseaz─â ┼či unii, ┼či al┼úii, ┼či-a modelat ┼či el a┼čtept─ârile dup─â aceast─â re┼úet─â. ┼×i astfel se ├«nchide cercul ┼či toat─â lumea e mul┼úumit─â, primind ceea ce se a┼čteapt─â. Mai mult dec├«t at├«t ├«ns─â: personajul "expertului public" a devenit de acum un ideal social de urmat, un model clar de reu┼čit─â. ┼×i, ca atare, greu de evitat. Studen┼úii viseaz─â deja de pe b─âncile facult─â┼úilor s─â devin─â astfel de "exper┼úi", nu "simpli" profesioni┼čti, speciali┼čti ai lucrului bine f─âcut ├«ntr-un domeniu sau altul. Iar publicul zapeaz─â agasat imediat ce aude o fraz─â cu mai mult de subiect, predicat ┼či interjec┼úie. De fapt, profesionalismul este perceput tot mai mult ca un simplu ifos de intelectual frustrat. C├«teodat─â m─â mai ├«ncearc─â ┼či pe mine un astfel de "ifos", dar c├«nd cred c─â am reu┼čit, ├«mi dau seama c─â vorbeam de unul singur...

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
├Än Primul R─âzboi Mondial, Mihalache se ├«nscrie voluntar ca ofi┼úer ├«n rezerv─â ╚Öi se remarc─â prin curaj ╚Öi prin vitejie peste tot, dar mai cu seam─â la M─âr─â╚Öe╚Öti. Regele Ferdinand ├«nsu╚Öi ├«i prinde ├«n piept ordinul ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×poate c─â...ÔÇŁ. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, c─â ÔÇ×dac─â...ÔÇŁ (sunte┼úi liberi s─â completa┼úi Dumneavoastr─â aici), soarta Rom├óniei ar fi fost alta, mai bun─â sau mai rea. Cert este c─â ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 ╚Öi deciziile conduc─âtorilor rom├óni luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar ╚Öi pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.