Cum am ajuns într-o telenovelă

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Marea de altădată jpeg

Mi-am adus aminte de lampa aceea gălbuie şi rotundă ca un castron, sub care stăteam pe scaunul de dentist, cînd eram în şcoala generală. Şi de dentista şcolii, care ţipa mereu la mine şi mă ameninţa pe ton înalt că mi-ar putea tăia limba cu freza. La fel le făcea şi colegilor. Pe atunci, aveam însă cabinet dentar în şcoală. Acum, plomba copilului costă 2 milioane la clinica asta privată. E drept, se lucrează în condiţii civilizate, fără nici o durere, iar după intervenţie omul poate să mănînce imediat, nu mai trebuie să treacă două ore. Zgomotul frezei rămîne totuşi la fel de neplăcut, mai ales cînd ştii că sfredeleşte măseluţele fragede ale unui copil.

Blonda din faţa mea exersează mişcarea picioarelor à la Sharon Stone. Fără adresă, doar aşa, dintr-un instinct de bază. Are o fustă roşie de o palmă şi nişte pantofi la fel de roşii cu tălpi şi tocuri, exagerate parcă de un caricaturist. Îşi plescăie guma cu multă convingere. Lîngă ea, prietena ei, roşcată, un fel de trestie unduitoare, cu o rochie vaporoasă, lungă pînă în pămînt, decoltată amplu la spate (de fapt, n-are spate), stă ca pe ghimpi. Probabil că moare de frică. Dintr-odată, mintea mea identifică exact cele două exemplare. Fără nici un dubiu, fac parte din specia destul de recent descrisă drept pipiţa de Dorobanţi. Şi au venit la dentist împreună. La fel cum, probabil, prin localurile de fiţe pe care le frecventează se duc împreună la toaletă, aşa, ca fetele. Apropo, un local dintr-ăsta e chiar cel de vizavi de clinică, acolo unde sînt mereu parcate numai maşini scumpe. Data trecută am văzut şi un Mustang decapotabil, de colecţie.

Sala noastră de aşteptare e plină de plante exotice. Pe măsuţă zac aceleaşi reviste glossy pe care le ştiu de-acum cîteva luni. Oare ce caut aici cu copilul? Păi, clinica e civilizată, chiar dacă unele asistente au ceva din aerul actriţelor de telenovele. Doctorii par a fi buni. Cu excepţia celei cu nume arăbesc de data trecută, cea care s-a mirat de unde vine durerea copilului, deşi a văzut caria mare de sus. A pus însă un fel de tampon gingival jos, ca să elimine nu ştiu ce variantă imaginară şi să ia nişte bani, fără altă bătaie de cap.

Uşa cabinetului de vizavi se deschide şi blonda & roşcata sar simultan, ca două arcuri. „Ce vă uitaţi aşa la mine?“, întreabă doctorul apărut în cadru. „Mie îmi e frică“, zice blonda, fîţîindu-şi genunchii, în timp ce trage cu disperare în jos de marginile fustei roşii. Roşcata e mută şi albă la faţă de spaimă. Parcă ar da să leşine. Cînd să intre, blonda o opreşte: „Stai, fată, puţin“. Scoate din poşetă un şerveţel. Îl duce la gură şi, cu o mişcare pe care o crede elegantă, expediază în el guma de mestecat. Îl răsuceşte apoi şi-i dă drumul în poşetă. Intră amîndouă în cabinet.

De afară se aude din nou vînzătorul ambulant de ziare, care se tînguie de durere. La venirea noastră, se învîrtea pe treptele de la intrare, ca un leu în cuşcă, cu un vraf de ziare gratuite pe mînă, şi urla: „Faceţi-mi, băăăăi, silină, că mă doare de nu mai pot“. O asistentă încercase să vorbească cu el. „Păi, nu ţi-a făcut o dată, domnu’ doctor? Iar te doare?“ „Auuuuu, maică, măiculiţa meeeea“, zicea băiatul, în loc de răspuns. „Ăsta cred că-i şi psihic“, ne-a zis ea în timp ce ne primea înăuntru şi avea grijă să-i bareze, lui, trecerea, închizîndu-i uşa în faţă. „Stă aici de nu ştiu cînd, săracu’ de el, ne sperie pacienţii. Ne pare rău. Vă rog să luaţi loc.“ Şi ne-am aşezat pe scaune, sub privirile amintitelor domnişoare.

Se aude soneria de la intrare. O asistentă deschide. Înăuntru apare un tip în bermude cu părul plin de gel. Are un tricou pe care scrie mare Tom Tailor. Sala de aşteptare se umple de miros de parfum. Nou-venitul vorbeşte în engleză. Asistenta, cu ochii lucind, încearcă să-l întrebe ceva, dar se încurcă. E primit imediat într-un cabinet.

La televizorul cocoţat aproape de tavan e o emisiune cu taximetristul din Tulcea devenit vedetă după ce a fost violat de o femeie. „Înjunghiat în cap“ şi bandajat, povesteşte întîmplarea. Las ochii în jos şi deschid la întîmplare una dintre revistele de pe masă. Din ea mă întîmpină zîmbetul lucios şi trist al lui Paul Lambrino. Vînzătorul de ziare de afară începe o nouă repriză de urlat. Stă aşezat pe trepte, cu capul între genunchi. De sub copertina terasei localului de vizavi ies aburi reci. Mă străfulgeră un gînd. Mă aflu într-o lume cu bogaţi şi săraci, plină de spectacol, emoţii şi durere. E lumea telenovelistică sud-americană. 

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.