Cu „naşul“

Publicat în Dilema Veche nr. 456 din 8-14 noiembrie 2012
Marea de altădată jpeg

Nu ştiu cum se face că, mai mereu, „naşul“ avea mîini mari şi aspre, de muncitor, în care dispăreau instantaneu bancnotele pe care le lua discret de la călători. Mulţi dintre noi îşi amintesc încă foarte bine tipicele formule de întîmpinare: „De unde v-aţi urcat?; Unde mergeţi?; Cît ai pus acolo?; Cîte persoane sînteţi?“. Toate acestea însemnau că acceptă fără probleme şi vrea cel mult să se asigure că mita nu e mai mică decît se cuvine. Iar de obicei se cuvenea să fie o treime din preţul biletului. Dacă se temea de vreun posibil supracontrol, „naşul“ se făcea că nu vede banii, avertizînd scurt: „înainte de Bucureşti“ sau „mai vorbim şi v-aţi urcat de la Ploieşti, nu m-aţi văzut“. Dacă totul era în regulă, după Chitila revenea şi-şi încasa rapid „cotizaţiile“.

Cînd însă, cîte unul întreba „N-aţi avut timp să luaţi bilet?“ însemna, de cele mai multe ori, că voia să mărească tariful (la fel era şi cînd îţi atrăgea atenţia că trenul e rapid, deci mai scump). La alţii era pura nevoie de a face morală, un mod de a-şi arăta autoritatea şi de a se distanţa, măcar verbal, de ideea de mită, pe care, pînă la urmă, tot o luau. În unele cazuri, pasagerii îi dădeau „naşului“ cu o mînă bilete vechi pentru a le taxa cu zgomotul specific, ca să nu dea de bănuit, în vreme ce, cu mîna cealaltă îi strecurau banii. Ba, unii conductori aveau ei înşişi asupra lor bilete mai vechi, pe care le taxau cu zgomot în dreptul blatiştilor, apoi încasau banii. Aşa decurgeau lucrurile pe rutele pline de studenţii şi excursioniştii care mergeau la munte sau la mare.

Într-o perioadă, la unele trenuri de pe ruta Bucureşti-Predeal, în fiecare duminică, „se rezerva“ un vagon pentru blatişti. Cineva strîngea banii de la toată lumea şi-i livra apoi „naşului“. Era un procedeu comod. Am prins chiar şi momentul în care apăruse un fel de organizator al activităţii. Un tip voinic cu barbă neagră, poreclit Păduche. Dacă aveai bilet, nici nu te lăsa să urci în vagonul respectiv. Te chestiona şi dacă ştii bancuri. Ideea era că nu meritai să stai în vagonul blatiştilor dacă nu puteai contribui la veselia generală cu ceva bancuri. Însuşi Păduche părea un rezervor nesecat în această privinţă. Cînd apărea „naşul“, Păduche îl întîmpina cu tupeu: „Ce faci, naşule-pungaşule!“. „Naşul“ zîmbea strîmb, dar ieşea imediat în intervalul dintre vagoane să „discute“ cu „şeful de sindicat“. Trecea apoi prin vagon, mulţumit ca după o masă îmbelşugată şi număra călătorii din ochi. Uneori mai întreba pe cîte unul, cu voce joasă: „Sînteţi cu domnu’ Păduche?“.

Unii încercau să facă ceea ce se chema „blat negru“, adică să-l fenteze pe controlor cu totul. Era posibil în special în vagoanele cu etaj, cînd „naşul“ era făcut „roată“. Adică, atunci cînd controla la parter, cel care voia să scape aştepta la etaj iar cînd controlorul urca la etaj, omul fără bilet cobora prin celălalt capăt al vagonului, la parter. După un timp, au aflat şi „naşii“ procedeul şi, pentru a nu mai fi păcăliţi, controlau cîte doi odată în acelaşi vagon, unul sus şi altul jos.

Mai complicat era la drumurile lungi la sau de la Cluj ori Baia Mare, cînd controlorii se schimbau (de obicei parcă la Braşov). Te înţelegeai cu primul, apoi apărea un al doilea. Dacă primul era cumsecade, îţi spunea că îţi ia banii doar pînă la Braşov, urmînd să te înţelegi apoi şi cu al doilea. Dacă era lacom însă, îţi lua ca pentru tot drumul şi te trezeai că de la jumătate trebuia să mai „cotizezi“ o tură.

Problemele cele mai mari erau cînd apărea supracontrolul. Atunci, ori tarifele creşteau, ori se lăsa cu amendă. Cînd la supracontrol participa şi miliţia TF (transporturi feroviare), amenda era sigură.

Dincolo de asta, pe unele trasee mai găseai şi cîte un „nebun“ care te dădea jos din tren dacă nu aveai bilet. Pe ruta Tîrgovişte-Ploieşti era un asemenea individ care îşi făcuse un adevărat ritual din a-i da jos pe cei fără bilet, în satul Săcueni. Localnicii ştiau deja povestea şi făceau glume pe seama tuturor celor care veneau de la gară întrebînd încotro e şoseaua.

O situaţie specială era la cursele de navetişti de pe diverse rute scurte, de tipul Bucureşti-Olteniţa sau Bucureşti-Giurgiu, în care aproape nimeni nu cumpăra bilet. Unii spuneau că au abonament, dar de multe ori acesta era expirat („naşul“ nici nu le mai cerea). După Revoluţie, pe asemenea rute s-au organizat acţiuni cu mari desfăşurări de forţe. Trenurile erau oprite în cîmp şi înconjurate de jandarmi. Toată lumea era controlată. În unele cazuri s-a descoperit că într-un tren întreg nu exista nici măcar un singur călător cu bilet. Am asistat la situaţii în care oameni întrebaţi de jandarmi de ce n-au bilet se umpleau de mirare. Chiar nu înţelegeau ce li se cere, doar ei îi dăduseră bani „naşului“, adică autorităţii, aşa cum văzuseră că făcea toată lumea. Nu ştiau cum arată un bilet şi nici habar n-aveau unde e casa de bilete din gară.

Nu ştiam în ce măsură se mai practică acest sport în zilele noastre. Din recentele ştiri despre acţiunile procuraturii şi arestarea unor „naşi“ am aflat (fără surprindere) că sistemul continuă. Se dovedeşte cel puţin la fel de trainic ca şinele de tren (acestea mai sînt uneori furate). De altfel, o Românie fără „naşi“ e greu de imaginat. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Călin Georgescu la Curtea de Apel București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar. Fostul candidat, trimis în judecată pentru propagandă legionară
Călin Georgescu află luni dacă rămâne sub control judiciar, după ce judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 a amânat, vinerea trecută, luarea unei decizii în cazul fostului candidat la prezidențiale.
Horoscop 22 28 aprilie, Shutterstock jpg
Urmează cea mai favorabilă perioadă pentru șase zodii. Noroc triplu, abundență și oportunități neașteptate! Vor începe un capitol de aur
În perioada următoare, astrele pregătesc o adevărată explozie de energie pozitivă pentru șase zodii. După luni de eforturi, incertitudini și provocări, acestea vor intra într-un nou ciclu astral care favorizează succesul, norocul și abundența. Practic, Universul le deschide o poartă.
Elon Musk Donald Trump Biroul Oval FOTO Profimedia jpg
Trump spune că Musk a „luat-o razna” și numește noul său partid politic „ridicol”
Donald Trump a declarat duminică că decizia lui Elon Musk de a înființa și finanța un nou partid politic în SUA este „ridicolă”. Acesta a spus despre fostul său aliat că a „luat-o razna”.
ioan ovidiu sabau foto cosmin iftode/rpressport
Secretele „Moțului”. Sabău povestește cum a izbutit să-și sculpteze corpul și să fie sănătos tun la 57 de ani
La 57 de ani, antrenorul Ioan Ovidiu Sabău pare bun de joc la echipa lui, „U” Cluj.
fani legia varsovia youtube jpg
dora stanescu nichita
„Eram fix jumătatea lui” Cine a fost ultima iubire a lui Nichita Stănescu. Femeia alături de care și-a trăit ultimele clipe
Relația dintre poetul Nichita Stănescu și Todorița Tărâță, cea care i-a devenit soție în ultimii ani de viață, a fost una marcată de pasiune, poezie și o profundă conexiune sufletească. Povestea lor de dragoste a fost și ultimul capitol din viața tumultuoasă a poetului.
ciocan judecator
Câți bani încasează statul din taxarea pensiilor speciale pentru sănătate. Doar de la magistrați ia 12,64 milioane lei lunar
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) plătește lunar peste 11.000 de pensii speciale, unele dintre ele fără niciun fel de contribuție la sistemul public de pensii, iar taxarea acestora cu 10% pentru contribuțiile de sănătate va aduce sume considerabile la buget.
Calcule, impozite, taxe, avere FOTO shutterstock
„Statul nostru, cel de toate zilele, e cel mai imprevizibil plătitor”. Ce spune un antreprenor despre noile măsuri fiscale
Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare este mai amplu decât o arată cifrele oficiale. Pentru antreprenorii din domenii esențiale precum siguranța la incendiu, efectele se propagă pe mai multe niveluri, de la aprovizionare și producție, până la relația cu clienții și statul.
Muncitoare în textile. Foto: Pixabay.com
Oferta globală de îmbrăcăminte se reconfigurează: cine va fabrica genul de produse „Made in China"
Dominația Chinei în industria mondială de textile și confecții se destramă, slăbită de creșterea costurilor, constrângerile de reglementare și specializarea neprofitabilă. Revenirea lui Trump la Casa Albă și politica sa comercială agresivă ar putea accelera diversificarea lanțurilor de aprovizionare