Cu Elena Udrea în telescaun

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Cînd am fost pentru prima oară în staţiunea de schi Sölden din Austria, în urmă cu zece ani, într-o săptămînă întreagă am întîlnit doar doi români. Întîlnirea a doi tineri schiori şi alpinişti tocmai la gheţarul de la Tieffenbach, dincolo de tunelul de schi, a fost o surpriză. Anul acesta, surpriza a fost să vedem că între timp locul pare a fi fost pur şi simplu cucerit de schiorii amatori din România. Erau familii întregi, venite cu căţel şi purcel. Între sutele de maşini parcate la baza pîrtiilor din Sölden, cel puţin un sfert aveau număr românesc (la începutul lui februarie). Şi erau automobile serioase, nu glumă. În plus, în zonă se aflau şi mulţi români pe care nu-i recunoşteai după maşini fiindcă acestea erau închiriate de la München sau Viena, unde turiştii noştri ajunseseră cu avionul. Pretutindeni se vorbea româneşte. Şi ce se mai vorbea! Am simţit chiar şi un fel de solidaritate de tip montan, între români. 

Într-o zi, de pildă, în timp ce bîjbîiam pe schiuri prin ceţurile lăptoase de pe gheţarul Rettenbach, la peste 3000 de metri altitudine, am auzit o voce spunîndu-mi pe româneşte: „N-o luaţi în stînga, că acolo e periculos“. Altă dată, în dreptul cabanei vesele ce răsuna întruna a rock and roll, un tînăr cu placă a intrat în Mariana. Şi-a cerut scuze în ruseşte. „N-ai ştiut să te opreşti“, a remarcat victima noastră, în timp ce se aduna de pe jos. Ca din pămînt a apărut şi românul pregătit să-şi ofere umărul şi umorul de ajutor: „Doamnă, păi, aşa sînt ruşii, nu ştiu niciodată să se oprească, aşa au intrat şi-n Crimeea… şi-n Ucraina“.

Într-un telescaun, trei bărbaţi, care nu ne cunoşteam între noi, ne-am simţit imediat drept compatrioţi şi am intrat în vorbă. Discuţia a ajuns imediat la Elena Udrea. Fiecare voia să ştie dacă ceilalţi au vreo informaţie nouă. „Au arestat-o?“ „Încă nu.“ „O saltă şi pe ea, îi vine rîndul, nu se poate.“ „Se pare că, mai nou, a dat-o în gît şi Nelu Iordache.“ „Păi, au furat prea mult, domnule. Tuturor ne plac banii, oameni sîntem, dar nici chiar aşa. Păi, cică Cocoş ăla a luat şpagă de nouă milioane de euro. Nu se poate, domnule, chiar aşa.“ Am ridicat copertina telescaunului, bătea un vînt cumplit, ne-am dat jos lîngă vîrful Schwarzkogl, ne-am urat o zi bună şi ne-am văzut fiecare de propria coborîre. 

Pe aceeaşi vale a Oetz-ului, în urmă cu cîţiva ani, am descoperit fabuloasele băi termale de la Längenfeld. Pe atunci, ruşii păreau a fi clienţii de bază. Acum ei sînt ocupaţi cu treburile inerente unei tiranii „ca-n Rusia“, dar românii i-au înlocuit cu brio. În bazinele interioare şi în cele exterioare, în „farfuria“ cu apă sărată şi în cea cu apă sulfuroasă, la restaurant şi în zonele de relaxare auzeai numai româneşte. Erau arădeni şi timişoreni (care vin de la ceva mai mult de o mie de kilometri de acele locuri), dar şi bucureşteni sau chiar suceveni, vasluieni şi ieşeni (şi e cale lungă de la Iaşi pînă în Tirol).

Un tată cu accent ardelenesc îi povestea altuia că dimineaţa la ora şapte, în camera de la hotel, le cîntă copiilor lui „Deşteaptă-te, române“, ca să prindă micul dejun şi să ajungă pe pîrtie devreme. O fetiţă de vreo cinci ani le obliga pe alte trei să-i imite exerciţiile de gimnastică: „unu-doi sus, unu-doi, lateral“. Cîţiva adulţi, stînd în cerc în mijlocul apei, îşi imaginau rîzînd procedura prin care vizitatorii băilor (românii) sînt daţi afară la ora închiderii: „Păi, ne scoate dopul“. 

În mijlocul nopţii, ca din nişte cazane drăceşti, aburii albi ai băilor termale se înălţau spre vîrfurile înzăpezite ale munţilor din jur, în timp ce din cer cădeau fulgi de ninsoare care pişcau părţile de piele nescufundate ale celor ce se zbenguiau prin apă. Printre nori, din cînd în cînd, apărea luna. Difuzoarele terestre şi subacvatice infiltrau sunete diafane, muzică de relaxare abia perceptibilă. În atmosfera aceea de-a dreptul halucinantă, băile clocoteau de irepresibila veselie şi bunăstare românească. La ieşire, casierele austriece făceau exerciţii de a spune „la revedere“ şi „mai poftiţi pe la noi“. Oare aşa s-or simţi englezii şi americanii cînd, peste tot pe unde merg, lumea încearcă să le vorbească limba? N-aş zice că e un sentiment rău. Românii salvează Europa, după cum a observat prietenul meu Adi. 

Am părăsit Austria pe un soare orbitor, cu vîrfurile Alpilor strălucind de zăpadă proaspătă (ca-n

întipărite pe retină. O ultimă imagine: la o benzinărie la care maşinile româneşti stăteau la coadă, un tip cu o dubă din Satu Mare îşi umplea de la pompa de motorină nişte PET-uri de cinci litri. Românul de tip supravieţuitor, care n-a dispărut. Ce rost sau ce şmecherie se voia acea operaţiune, numai el putea şti. Am traversat Ungaria fără să vedem mai nimic şi am intrat în România cea pestriţă, pe o vreme mohorîtă. Prea multe reclame puse aiurea, colorate aiurea, din materiale aiurea… Prea multe case prăpădite de oameni neaşezaţi bine, cu rosturi împrăştiate. Noroc cu Sibiul în care ne-am oprit să mîncăm. Ne-a mai amintit o clipă de locurile de unde plecaserăm.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

tomate negre romanesti jpg
Locul din România unde crește tomata neagră, abia creată de americani. Pigmentul are proprietăți anticancerigene
Au apărut tomatele violet cu proprietăți în prevenirea cancerului. Cercetătorii americani tocmai au făcut acest anunț în publicațiile de specialitate. La noi crește de mulți ani un soi asemănător, la Buzău.
albina pexels com jpg
Riscurile înțepăturii de albină. Ce trebuie făcut ca să eviți complicațiile
Un medic explică pas cu pas ce riscuri există în cazul înțepăturii de albină și când e cazul să mergi la doctor. Persoanele alergice în special trebuie să fie atente la semnalele unui șoc anafilactic.
credite bancare jpeg
Cum pot fi accesate creditele de stat pentru studenți și familii tinere
Normele de aplicare pentru programele Student Invest şi Family Start prin care tinerii pot accesa credite garantate de stat și cu dobândă subvenționată, derulate de Ministerul Familiei, au fost publicate în Monitorul Oficial. Cei interesați vor putea cere credite băncilor.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia