Cu dichis

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Marea de altădată jpeg

Piaţa a fost totdeauna bine aprovizionată, mai bine decît cea de la Bucureşti, cu legume mai frumoase şi cu brînzeturi mai gustoase. Ţăranii mai atenţi, mai puţin smuciţi, te să lasă alegi marfa (făceau asta chiar şi înainte de 1989), fără pretenţia aceea stupidă care mai apare uneori prin pieţele Bucureştene, de a te servi cu merele sau roşiile care vin „la rînd“. Între timp, spaţiul vechii pieţe a fost modernizat şi acoperit. Lumina soarelui pătrunde molcom prin geamurile de sub acoperiş şi creează o atmosferă călîie şi liniştită, uşor zumzăitoare, dar fără strigăte şi tocmeli zgomotoase. Precupeţii îşi văd fiecare de marfa lui şi nu fac bancuri unii cu alţii peste capetele clienţilor, ca în pieţele din Bucureşti.

Despre cei care vînd brînză la tarabe se spune că sînt chiar din zona Sibiului, din neam de ciobani autentici. Aşa se spune şi pe la Bucureşti, dar nu ştiu de ce, parcă cei din Cîmpina au mai multe şanse de crezare. Lîngă raioanele cu brînză a apărut şi un mic magazin de peşte. Are păstrăvi de la o crescătorie din zonă. Peştii vii stau într-un mare acvariu puternic oxigenat. Au dimensiuni variabile, între 200 de grame şi un kilogram, iar vînzătoarea ţi-i scoate cu minciogul din bazin, exact pe cei pe care-i vrei. Apoi, cele două doamne care servesc îţi propun să-i şi cureţe. Durează cel mult cîteva minute. Folosesc un aparat special de eviscerare, apoi un aspirator puternic şi, la urmă, un jet de apă cu care curăţă instantaneu toată mizeria de pe platforma de inox pe care se face întreaga operaţie. Sigur, lucruri asemănătoare se întîmplă astăzi prin multe locuri. Aici te frapează însă calmul vînzătorilor, dimensiunile omeneşti ale instalaţiilor şi ale afacerii, ideea că ai în faţă o firmă mică şi serioasă, eventual de familie. Angajaţii par să ştie foarte bine cum trebuie să se poarte cu clienţii dintr-o comunitate restrînsă şi destul de pretenţioasă. Am auzit că pe undeva există şi o cofetărie şic, la modă, cu prăjituri o nebunie.

Alături de piaţă s-a construit inevitabilul Carrefour, mai impersonal, dar bine aprovizionat. Pe o latură a pieţei am fost să luăm pîine de Breaza. O altă afacere locală de mare succes. Pîinea e bine mirositoare şi mereu proaspătă. Dacă vrei, ţi-o taie felii dintr-o singură mişcare, cu un aparat special, şi apoi, sub ochii tăi o introduce într-o pungă care se închide la capăt cu un mic dispozitiv automat. Sînt mici amănunte fascinante care-ţi creează senzaţia de intimitate. Deşi probabil că au un vad destul de mare, magazinele de tipul ăsta nu par făcute pentru mulţimi de oameni unde mărfurile se dau pe bandă rulantă. Îţi creează impresia că vînd marfă puţină şi de calitate, produsă special pentru tine şi alţi cîţiva clienţi respectabili, dintre care observi că unora li se adresează pe nume: „domnule Ştefănescu“, „doamna doctor“. Vechile magazine numite „la geamuri multe“, „la perdele albastre“ sau „la linie“ au dispărut de mult, dar pare să renască un tip de comerţ de mic tîrg, oarecum apropiat de cel pe care-l ştim de prin orăşelele din Germania sau Italia. O linişte dătătoare de siguranţă, un ritm aşezat, poate plictisitor pe termen lung, dar preferabil, oricum, agitaţiei dintr-o metropolă.

Un orăşel unde poţi face în fiecare zi plimbări, să vezi de exemplu uriaşa magnolie înflorită de pe „strada pompierilor“, care a devenit un fel de obiectiv turistic; sau felul în care a fost reparat Bulevardul Culturii, ca loc de promenadă, cu asfaltul său plin de sclipici; frumosul palat renovat unde acum e primăria, ori noul parc de lîngă lac, recent amenajat. Iar dacă vrei să mănînci, mergi la Oscar, lîngă Muscel, şi nu vei fi dezamăgit.

Nemulţumit poţi fi însă dacă te duci să vezi ce-a mai rămas din ştrandul nr. 1, cel cochet, construit pe vremea americanilor de la societăţile petroliere şi ajuns astăzi pe mîna unor administratori care organizează nunţi pe terenurile pe care altădată se juca tenis, sau dacă vrei să vezi ce a rămas din fostul ştrand acoperit, care acum zace în paragină. Ca să te linişteşti din nou poţi vizita Muzeul Grigorescu sau Castelul Hasdeu (scriitorul are acum şi o statuie, cam ciudată, răsărită în centrul oraşului). Chiar şi în cimitir e ceva interesant de văzut: mormîntul şi crucea de piatră sculptată a lui Nicolae Grigorescu.

Am auzit că mai există şi parcul cu plopi, dar nu mai ştiu nimic despre balta de petrol din cartierul Păcuri.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.