Cu autostopul prin imperiu

Publicat în Dilema Veche nr. 690 din 11-17 mai 2017
Cu autostopul prin imperiu jpeg

O mie de kilometri de drumuri romane din Dacia apar pe o hartă medievală (de pe la 1200, judecînd după forma literelor), așa-zisa Tabula Peutingeriana, și n-ar fi rău ca imaginea asta să devină logo-ul Companiei Naționale de Autostrăzi. Harta arată drumurile care străbat lumea antică de la Atlantic la India (în vest lipsește segmentul dedicat Angliei – Brexit avant la lettre – și Peninsulei Iberice). Tema acestei hărți, sau itinerarium, e neobișnuită în antichitate, iar dimensiunile, 7 m lungime și doar 33 cm înălțime, o fac foarte distorsionată. Totul e aplatizat, mai toate mările și lacurile sînt reduse la minimum, de-ai putea ușor să faci un pod peste Adriatica (cum visa nu mai știu care împărat). Orientarea, ca pe hărțile moderne, e nord-sud, lucru atipic deoarece foarte puținele hărți de epocă romană pe care le avem sînt orientate care cum apucă. Originalul din care, prin mai multe sau mai puține copii intermediare, se trage Tabula noastră e totuși cu siguranță de epocă romană. Copistul (copiștii) se poate să fi schimbat anumite lucruri (de ce nu există nume pentru lanțurile muntoase? de ce sînt toate mările și rîurile verzi?), să fi făcut mici schimbări de poziție, în funcție de imperfecțiunile propriului pergament, sau alte greșeli (printre numeralele romane apare un XIIIII, un V cu capul în jos și un 28 scris XXIIX). Dar e cert că stîlcirea artistică a hărții nu i se poate atribui – perspectiva asta îndesată trebuie să fi apărut în originalul roman.

Original sau, mai degrabă, originale, în plus nici unul nefiind o reprezentare a lumii într-un anumit moment istoric, ci o chestie compozită. Cînd te uiți pe Tabula și vezi drumurile din Dacia, te întrebi ce mai caută pe hartă Pompei, care la data anexării Daciei era deja distrus de erupția Vezuviului de aproape treizeci de ani. La fel, dacă apare Constantinopolul, de ce mai apar drumurile din Dacia, provincie de unde romanii se retrăseseră cu mai bine de cincizeci de ani înainte de reîntemeierea orașului de către Constantin cel Mare. E probabil deci că au existat redactări succesive ale hărții, care între altele, prin secolul IV, au pus repede pe o hartă păgînă bazilica Sf. Petru lîngă vinieta Romei, locuri de pelerinaj (ca Muntele Măslinilor, pe o hartă în care Terra Sancta nu primește altminteri vreo atenție deosebită) și, cum ziceam, Constantinopol (acolo unde pe hartă era, desigur, vechiul Byzantion). Sună plauzibil ca redactările importante să fi avut loc în timpul lui Hadrian, care nu degeaba și-a petrecut jumătate din domnie pe drumurile imperiului, al lui Filip Arabul, care a organizat sărbătorirea unui mileniu de existență a Romei, și al unuia dintre tetrarhi, ca Maxențiu.

Utilitatea hărții nu se poate să fi fost practică și doar atît. De altfel, dacă realmente autorii ei ar fi vrut să te ajute să-ți plănuiești călătoria (sau campania militară), ar fi calculat totul în mile romane, în loc ca ea să fie folosită la grămadă cu mila galică, în Galia, sau înlocuită în alte părți cu stadiul grec, parasanga persană și alte unități indiene. De asemenea, n-ar lipsi distanțele pe mare și nici indicațiile militare specifice. O utilitate propagandistică suplimentară mi se pare sigură, și mă gîndesc că probabil segmentele hărții se inspiră indirect din picturile purtate prin oraș în ceremonia triumfului, alături de pradă, captivi și armata victorioasă. S-a spus și că harta era poate expusă undeva – de pildă, într-o aulă imperială, ca un fel de friză ideologizată sui generis în jurul tronului. Potențialul propagandistic al hărților mari expuse în contexte triumfaliste a fost de altfel folosit din plin și mai tîrziu, de la Henric al VIII-lea la Mussolini.

Ca și diagrama metroului londonez, Tabula este o hartă topologică, în care scopul nu este reprezentarea la scară, ci transmiterea mesajului. Mesajul e, pe de-o parte, unitatea și eternitatea stăpînirii imperiale și ecuația civilizație – romanitate, și pe de alta, cum ajungi și cît faci de la A la B (ambele orașe celebre în antichitate ca și azi). Asta înseamnă că, dată fiind natura conceptuală a hărții, e acceptabil ca la o adică un oraș să apară de două ori dacă e prezent pe două rute diferite – cazul orașului Tibiscum din Dacia. Multe din aceste orașe au viniete frumos desenate, care în Dacia sînt rezervate pentru Tibiscum, Sarmizegetusa, Apulum, Napoca și Porolissum. E neclar dacă vinietele (șapte categorii diferite) arată importanța militară, a creștinismului local sau a serviciilor pentru călători (hanuri, arpacaș, Internet). În Dobrogea mi se pare interesant că Tomis este unul din cele doar cinci orașe, în cei șapte metri de hartă, reprezentat cu trei turnuri. Celelalte patru sînt vechea Narona (azi lîngă Metkovic în Croația), Lucca, Fréjus și Torino. Ce aveau aceste orașe în comun, nu știu. Tot o șmecherie a lui Ovidiu trebuie să fie la mijloc.

Foto: segmentul VII al Tabula Peutingeriana, unde estul Daciei și Dobrogea sînt în cvadrantul din stînga sus, cu Alba Iulia și Cluj între Carpați și Dunăre, wikimedia commons.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.