Cruzimea solda╚Ťilor

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 939 din 7 ÔÇô 13 aprilie 2022
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

Stagiul militar obligatoriu de dinaintea c─âderii comunismului avea ├«n Rom├ónia destul de multe asem─ân─âri cu cel din Uniunea Sovietic─â. Toate ╚Ť─ârile est-europene erau membre ale aceleia╚Öi alian╚Ťe militare numite Pactul de la Var╚Öovia, uniformele erau destul de asem─ân─âtoare cu cele sovietice (sau ruse╚Öti de ast─âzi), gradele erau cam la fel, arma de baz─â a unui infanterist era peste tot PKM-ul (pistol-mitralier─â Kala╚Önikov modernizat) ╚Öi probabil c─â ╚Öi modul de instruc╚Ťie sau cursurile teoretice (de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt politic ÔÇô comunist ÔÇô sau doctrin─â militar─â) era similare. Unele lucruri s-au p─âstrat p├«n─â ast─âzi, armament de  tip sovietic fiind ├«nc─â ├«n uz ├«n mai toate ╚Ť─ârile foste comuniste, dar cele mai multe asem─ân─âri cu armatele comuniste de atunci le are ├«nc─â, probabil, Rusia. A╚Ö crede c─â acolo s-a p─âstrat ╚Öi destul din atmosfera specific─â tuturor armatelor blocului comunist din urm─â cu peste 30 de ani. A╚Öadar, poate c─â ar merita s─â povestesc c├«te ceva despre armata noastr─â din acele vremuri.

├Än anii ÔÇÖ80, to╚Ťi cei care reu╚Öeam s─â lu─âm examenul de intrare la o facultate eram recruta╚Ťi automat ╚Öi trebuia s─â ne ÔÇ×satisfacem stagiul militar obligatoriuÔÇŁ cu termen redus, adic─â nou─â luni. Cei care nu intrau la facultate aveau ├«n fa╚Ť─â termene ╚Öi mai lungi, care, ├«n func╚Ťie de arm─â, mergeau p├«n─â la doi ani. Foarte pu╚Ťini reu╚Öeau s─â evite recrutarea, de obicei pe motive medicale mai mult sau mai pu╚Ťin reale. Recru╚Ťii ca noi, ├«n v├«rst─â de 18-19 ani, erau lua╚Ťi de l├«ng─â p─ârin╚Ťi, adic─â dintr-un loc destul de c─âldu╚Ť de cele mai multe ori, ╚Öi ├«nchi╚Öi pentru nou─â luni ├«ntr-o unitate militar─â p─âzit─â cu arme, unde ni╚Öte ofi╚Ťeri ╚Öi subofi╚Ťeri dispuneau pur ╚Öi simplu de timpul ╚Öi de for╚Ťele lor, a╚Öa cum ╚Ötiau ei. Ne a╚Öteptam s─â fim munci╚Ťi ╚Öi umili╚Ťi, con╚Ötien╚Ťi c─â trebuia s─â ne descurc─âm ╚Öi s─â trecem c├«t mai bine prin acea perioad─â. C├«nd intram ├«n acele unit─â╚Ťi ╚Öi poarta se ├«nchidea ├«n urma noastr─â, cred c─â nu-i r─âm├«nea nim─ânui ÔÇ×├«n piept inima receÔÇŁ. Asupra noastr─â se pogora depresia ╚Öi, cel pu╚Ťin pentru o vreme, ne b├«ntuiau nelini╚Öti de tot felul. La 18 ani eram adeseori teribili╚Öti, a╚Öa cum s├«nt adolescen╚Ťii, ╚Öi ├«nc─â foarte aproape de v├«rsta copil─âriei. Se ╚Ötie bine c├«t de cruzi pot fi copiii, nu doar ├«n sensul de necop╚Ťi. Am descoperit c─â ├«n condi╚Ťiile acelea puteam deveni ╚Öi nemilo╚Öi. Uneori ne antrenam reciproc ├«n a face ni╚Öte rele de care ├«nainte nu ne-am fi ╚Ötiut ├«n stare.

╚Üin minte c─â odat─â, ├«ntr-o pauz─â a unor munci fizice destul de grele, unul dintre noi s-a ├«mpiedicat de o pisic─â. Pe loc ne-am g├«ndit c─â ar fi cazul s-o ÔÇ×judec─âmÔÇŁ. S-a instituit un tribunal ad-hoc ╚Öi pisica a fost acuzat─â de nu mai ╚Ötiu ce dr─âcii. Dintre c├«teva zeci de colegi bine crescu╚Ťi, viitori studen╚Ťi ╚Öi ingineri str─âluci╚Ťi, doar vreo doi s-au dovedit mai milo╚Öi. ╚śi era nevoie de curaj s─â fii de alt─â p─ârere dec├«t majoritatea raliat─â ├«n jurul celor mai r─âi, care ╚Ťineau vehemente discursuri ÔÇ×avoc─â╚Ťe╚ÖtiÔÇŁ ├«mpotriva bietului animal. Inutil s─â mai spun care a fost verdictul (n-a╚Ö vrea s─â-i oripilez pe iubitorii de pisici de pe Facebook). Alt─â dat─â, cam aceea╚Öi majoritate pus─â pe rele a decis c─â trebuie s─â ├«i rad─â musta╚Ťa unui coleg perceput ca fiind mai ciudat. Opera╚Ťiunea s-a desf─â╚Öurat ├«ntr-o noapte ├«n care aproape ├«ntregul pluton din dormitor ╚Öi-a pus pe cap fe╚Ťe albe de pern─â cu g─âuri pentru ochi, ├«n vreme ce ÔÇ×c─âl─âulÔÇŁ f─âcuse rost de una de culoare neagr─â. Ceea ce putea p─ârea o simpl─â joac─â, odat─â pus─â ├«n practic─â, a c─âp─âtat accente cam sinistre. Ceea ce nu ne-a ├«mpiedicat s-o ducem la cap─ât, chiar dac─â, p├«n─â la urm─â, ÔÇ×c─âl─âulÔÇŁ n-a reu╚Öit dec├«t s─â-i ciunteasc─â musta╚Ťa. Cu adev─ârat sinistru a fost ├«ns─â ceea ce s-a ├«nt├«mplat vreo trei decenii mai t├«rziu, c├«nd ÔÇ×ciudatulÔÇŁ din plutonul nostru a devenit el ├«nsu╚Öi un criminal monstruos, ├«mpu╚Öc├«ndu-╚Öi so╚Ťia ╚Öi un copil cu care locuia undeva prin Statele Unite. Sigur, asta e o poveste diferit─â, un caz cu totul neobi╚Önuit ╚Öi nereprezentativ.

├Äntr-o alt─â ├«mprejurare, dintr-un alai de nunta╚Öi care tocmai trecea pe uli╚Ťa de l├«ng─â unitatea noastr─â s-a desprins tat─âl miresei pentru a ne oferi peste gard nou─â, solda╚Ťilor, o sticl─â de vin. Nu doar c─â n-a primit mul╚Ťumiri, ba chiar i-a fost dat s─â aud─â ni╚Öte vorbe cazone despre fiica sa. C├«nd a vrut s─â riposteze, i s-a ar─âtat pu╚Öca unuia dintre noi, care era de gard─â. Ceea ce nou─â ni se p─ârea o glum─â, grosolan─â, ce-i drept, era de fapt o ofens─â insuportabil─â adus─â unui om bun. Atunci am realizat cum ni╚Öte b─âie╚Ťi normali, destul de educa╚Ťi ╚Öi cumin╚Ťi ca noi, pu╚Öi la un loc ├«n acele condi╚Ťii, se puteau transforma ├«n bestii. Cei de la termen neredus, care nu intraser─â la facultate, erau ╚Öi mai r─âi. C├«nd noi, TR-i╚Ötii (cum eram numi╚Ťi), am plecat ├«n concediul de iarn─â de dou─â s─âpt─âm├«ni, trupe╚Ťii (cum erau numi╚Ťi ei) au primit arme cu muni╚Ťie adev─ârat─â, ca s─â poat─â face de gard─â ├«n jurul unit─â╚Ťii. Ni s-a spus c─â ├«n perioada aceea au fost o serie de incidente. Unii s-au ├«mpu╚Öcat ├«ntre ei (noroc c─â nu s-au nimerit), iar un soldat a tras un ├«nc─ârc─âtor ├«ntreg spre satul din apropiere. Ulterior a declarat c─â a vrut s─â vad─â cum e.

Genul acela de armat─â era un sistem care putea crea criminali, chiar ╚Öi pe timp de pace. Sigur, a╚Ö vrea s─â cred c─â totu╚Öi ai no╚Ötri n-ar fi f─âcut niciodat─â ceea ce am v─âzut zilele trecute ├«n Ucraina. Ar trebui s─â mai men╚Ťionez ceva. C├«nd, dup─â facultate, ├«n vara lui 1989, aceia╚Öi colegi am fost concentra╚Ťi din nou timp de dou─â s─âpt─âm├«ni, ├«n aceea╚Öi unitate militar─â, ne-am pus problema ce ne-am face dac─â ar izbucni vreo revolu╚Ťie (lucrurile pluteau deja ├«n aer) ╚Öi ni s-ar ordona s─â tragem ├«n popula╚Ťia civil─â. R─âspunsul cuiva, aprobat de mai mul╚Ťi, a fost c─â ├«ntr-o asemenea situa╚Ťie ar trebui s─â-i ├«mpu╚Öc─âm pe cei care ne-ar da asemenea ordine ╚Öi s─â trecem de partea revolu╚Ťiei. C├«teva luni mai t├«rziu, Revolu╚Ťia chiar a izbucnit, dar atunci, cum bine ╚Ötim ast─âzi, s-au g─âsit ╚Öi solda╚Ťi care s─â trag─â ├«n manifestan╚Ťii ne├«narma╚Ťi.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.