Creștinii uitați în Egipt

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Creștinii uitați în Egipt jpeg

În Egipt, oficial sînt între 9 şi 10 milioane de creştini, cei mai mulţi de rit copt, dar ei susţin că numărul atinge 15 milioane, iar alte surse, tot creştine, spun că sînt chiar 20-22 de milioane. 

Guvernul ascunde numărul real de creştini – susţine o activistă şi jurnalistă creştină care a acceptat să vorbească doar sub acoperirea anonimatului. Un alt creştin de rit copt – Ramez Sidhom – spune că „creştinii din Egipt sînt predominanţi în domenii ca medicina, farmacia, comerţul privat, industria“; statul a ascuns numărul real al creştinilor egipteni pentru că Hosni Mubarak nu a vrut să se ştie cît de mult din economia egipteană este deţinut de creştini. Jurnalista spune că mulţi creştini sînt îngrijoraţi pentru viitor: „Aici, cînd deschizi uşa, oricărui partid, oricărei organizaţii, inclusiv Frăţiei Musulmane, există pericolul ca ei să preia controlul şi totul va fi diferit. Pentru că ei au o ideologie anume, că musulmani sunniţi sînt împotriva musulmanilor şiiţi şi nu-i agreează deloc pe evrei şi pe creştini, şi îi vor trata ca atare“. Asta nu înseamnă că egiptenii creştini nu au sprijinit protestele împotriva preşedintelui Mubarak, dimpotrivă, mulţi au fost pe străzi demonstrînd, pentru că au suferit din aceleaşi motive ca majoritatea. „Trăim aceeaşi viaţă, mîncăm aceeaşi mîncare, avem aceleaşi obiceiuri, toţi bem ceai după-amiaza, ne vizităm de sărbători, înainte aveam o relaţie foarte bună.“ La întrebarea de ce s-au schimbat lucrurile, de ce nu mai este armonie între creştini şi musulmani, ziarista îmi răspunde că de vină a fost şi „otrava vărsată în mass-media, de ambele părţi, e drept“. Ea susţine că guvernul a profitat şi a marşat pe aceste diviziuni şi că i-a făcut să creadă pe creştini şi pe musulmani că sînt duşmani, ca să îi controleze mai bine. Şi Ramez Sidhom spune acelaşi lucru, ba chiar susţine că Ministerul de Interne a fost în spatele atentatului de la Biserica celor Doi Sfinţi din Alexandria, în noaptea de Anul Nou. 

„Atentatul a avut scopul de a-i întoarce pe creştini şi pe musulmani unii împotriva celorlalţi, dar guvernul a avut un şoc pentru că egiptenii creştini şi musulmani au fost solidari, ba chiar musulmanii, inclusiv cei din Frăţia Musulmană au ajutat la protejarea bisericilor în special de Crăciun.“ Demonstraţiile terminate cu plecarea lui Hosni Mubarak par să fi adus din nou înţelegere inter-religioasă – spune jurnalista creştină – dar teama rămîne. „Creştinii şi musulmanii s-au rugat împreună în Piaţa Libertăţii şi s-au protejat unii pe ceilalţi, ăsta a fost un mesaj pentru guvern: ştim că aţi încercat să ne faceţi să ne duşmănim, deci e un lucru bun, dar mă tem să nu apară o guvernare religioasă care să schimbe toate astea, pentru că va fi un iad ca oriunde există regimuri islamice radicale“ – explică ea temerile creştinilor. În schimb, Ramez Sidhom consideră că musulmanii sunniţi egipteni, chiar şi Fraţii Musulmani nu sînt extremişti. „Le place viaţa normală, dar pentru că au fost marginalizaţi şi vînaţi de guvern, au reacţionat puternic.“ – spune Ramez.  

Mohamad Mostafa, jurnalist la Agenţia naţională MENA, susţine că protestele creştinilor, după atacurile împotriva lor de anul trecut, au fost de fapt impulsul recentelor demonstraţii: „Ceilalţi egipteni, cînd i-au văzut pe creştini în stradă reproşînd guvernului că nu îi protejează de islamiştii radicali, au înţeles că este posibil să ieşi public să ceri socoteală guvernului“. Jurnalista nu exclude ideea lui Mostafa, dar consideră că scînteia care a aprins protestele, de altfel justificate – spune ea –, are surse dubioase din chiar interiorul regimului. „Demonstraţiile din Tahrir par să fi fost încurajate de cineva, protestatarii erau idealişti sinceri, şi îi admir, dar ei au fost manipulaţi.“ Au fost o serie de evenimente înainte de 25 ianuarie, cînd au început protestele, dar ele nu au fost luate în seamă în Occident: „De exemplu, cu doar două zile înainte de 25 ianuarie, brusc au fost eliberaţi din închisori, în toată ţara, o grămadă de oameni, inclusiv unii arestaţi pentru islamism radical, o parte chiar au dat interviuri despre eliberarea lor, iar presa locală a marcat evenimentul“. 

Dacă Frăţia Musulmană, de exemplu, este foarte bine organizată, creştinii nu au un lider politic anume. E drept, există liderul spiritual al creştinilor de rit copt, dar ziarista subliniază că creştinii egipteni nu cred într-un lider anume; ar fi însă periculos ca egiptenii să se organizeze în funcţie de religie. „Avem creştini în partidele politice de toate felurile, avem şi miniştri, dar ei nu reprezintă interesele creştinilor, iar mulţi îi dispreţuiesc, poate familia Sawiri se apropie de ce înseamnă a avea un lider recunoscut, mai ales Naghib Sawiri, un bogat om de afaceri care, prin fundaţii, face multe pentru creştini, din punct de vedere social.“ Ea nu ar dori să ajungă în situaţia de a alege la scrutinul parlamentar între partide creştine şi partide islamice şi a insistat că Egiptul are nevoie de secularism în politică. Femeia consideră că Europa este prea blîndă şi prea grijulie cu corectitudinea politică şi nu realizează că unii musulmani profită de libertăţi şi de drepturile omului, ca să impună propria cultură, în timp ce europenii rupţi de rădăcinile creştine îşi pierd identitatea. Ramez Sidhom consideră că liderii religioşi creştini din Occident „i-au privit întotdeauna cu oarecare duşmănie pe creştinii din Orient care au păstrat adevăratele dogme creştine“. În mai multe rînduri de-a lungul discuţiei, jurnalista a insistat ca Europa creştină să fie foarte atentă la ce se întîmplă în Egipt şi să nu creadă discursul în aparenţă moderat al Frăţiei Musulmane. Ea consideră că europenii creştini ar trebui să dea un semnal că nu au uitat de creştinii egipteni, că aceştia nu sînt singuri şi că la nevoie vor fi ajutaţi – exact aşa cum musulmanii se ajută între ei. 

Cairo  
Carmen Gavrilă este corespondent Radio România Actualităţi în Egipt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Hailie Jade Scott, fiica lui Eminem, s-a căsătorit. Cum a arătat marele eveniment: „M-am trezit soție” FOTO
Fiica cunoscutului rapper Eminem, Hailie Jade Scott, și-a pus pirostriile. Tânăra de 28 de ani s-a căsătorit cu Evan McClintock sâmbătă, 18 mai, în orașul Battle Creek, Michigan.
image
Fiica Lisei Marie Presley se opune licitației Graceland, proprietatea emblematică a legendarului Elvis Presley
Nepoata lui Elvis Presley, actrița Riley Keough, încearcă să împiedice vânzarea Graceland, reședința regretatului cântăreț din Memphis, Tennessee, relatează BBC.
image
Vești bune pentru șoferii de camion: soluții pentru traficul intens din vama Giurgiu-Ruse
Șoferii de TIR ar putea scăpa de cozile interminabile din punctul de trecere al frontierei Giurgiu-Ruse. Autoritățile române și bulgare vor să redeschidă conexiunea de feribot pe ruta Giurgiu-Ruse pentru a reduce traficul intens și blocajele de pe podul peste Dunăre.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.